Monetizarea conținutului, moartea pasiunii – Partea#7

Diferența dintre monetizare conținut și vândut cuvinte

monetizare-continut-content

Cuvintele unui om vin să construiască imaginea unui brand. Fie că-s postări pe blog, fie că sunt articole scrise în publicații sau că sunt materiale publicitare. Ele sunt structurate în baza unei analize ce ține cont de mulți factori:

  1. Obiectiv de comunicare
  2. Realități ce trebuie comunicate
  3. Bănuți încasați

Sunt doar câteva aspecte ale vândutului de cuvinte din marketing și publicitate. Fie că ești creativ prin agenție, om de comunicare în industrie sau autor de conținut, tot vei trece prin acest proces, tot va trebui să răspuns la această întrebare.

Cu cât își vând creativii cuvintele?

Fie c-o faci strategic, fie c-o faci pe șleau, ca blogger sau creativ, poate chiar scriitor, care ar trebui să fie prețul corect? Cum judeci valoarea cuvintelor, valoarea fiecărei propoziții pe care o pui în slujba unui brand?

Care ar trebui să fie unitatea de măsură a vândutului de efort creativ?

Sau cum ar trebui judecată valoarea fiecărei litere de care faci uz în procesul creativ, pusă fie în slujba unui business. Pentru că există zone din procesul de vândut al cuvintelor ce se apropie de o zonă neagră. În media, el (vândutul cuvintelor) atinge din când în când efortul de spălat cadavre, de pe scena publică, iar în marketing tinde, cam pe la același nivel, să câștige, să influențeze opinii de consum sau opinii cu privire la cât de interesantă este lumea unui anumit produs.

Din familia conținutului fac parte mai toate astea.

Contra unei sume, ca blogger, poți spăla cadavre. Dar industria de marketing va spune doar că faci publicitate. Cuvintele sunt marfa, iar distribuitorul este notorietatea unui om talentat. Distribuitorul obține credit din partea cititorilor prin talentul său, iar vândutul cuvintelor în efortul de a obține un obiectiv de comunicare poate fi și el structurat pe praguri de indecență.

Sumele pot fi o schemă graduală a indecenței. Lipsa de caracter, de asemenea, poate fi o alta. Și-n media, în publishing digital, a ajuns o disciplină bine reglementată: ziar cu trafic mare, scriem la cerere orice.

I se spune publicitate sau, impropriu, monetizare conținut.

Monetizare conținut

Se scrie de când lumea și se produce content de mai bine de un secol. Mediul digital, marea bornă a independenței publishingului, pare să fie una ciudată. Se confundă vândutul de cuvinte cu monetizarea conținutului.

Cel mai mare business din internet are un nume predestinat: AdWords. Este ruta pe care umanitatea a găsit potrivit să folosească mediul digital: vânzând apariții, iar vândutul de cuvinte și litere vine ca o completare.

Wikipedia te-a ajutat cu cuvintele explicative publicate pe site de sute de ori. Procesul prin care ei obțin bani din chestia asta se numește monetizare. Spațiile de publicitate de pe un blog sau site, bine delimitate, și ele, fac parte din efortul de monetizare conținut. Advertorialul nu face parte din spectrul monetizării conținutului. Odată cu el, și multitudinea de abordări de publishing pus în slujba paralelor. Acestea nu sunt monetizări ale conținutului, ci sunt uz și comercializare cuvinte.

Că brandurile oferă produse și servicii…

Mă tot gândeam la o bere, într-o discuție cu prietena mea, dacă n-ar trebui, totuși, ca, odată cu produsul la care muncești din greu și pe care îl aduc lumii, să aduci și-un soi de noi cuvinte și expresii, pentru a nu mai face uz de cuvinte ce aparțin umanității, sensibilității umane. Care va să zică, să nu mai poată fi sensibilizat poporul prin uzul moștenirii culturale pe care umanitatea – da, că, în esență, un erou din povești nu vinde niciodată produse sau povestea unui erou va fi mai mereu atașată unor valori superioare, ce nu le poți atașa sau asocia cu vreo bere – le-a dobândit prin munca atâtor artiști.

Dar premiile în publicitate, atât la nivel național cât și internațional, se dau fix pe acest rahat. A vinde creație. Ăsta este considerat profesionalism. A transforma creația umană într-o slugă a unei poziționări în piața de bunuri, produse sau mărfuri.

Creația umană, fie că-i o poveste, fie că-i o ultimă tehnologie, este un bun extraordinar ce trebuie monetizat și stimulat. Nu vândut. E o mică și mare diferență.

Pentru că, în esență, creația, această spectaculoasă capacitate umană, are de suferit în acest proces și în această recalibrare întru acordarea ei în economia de piață, în raportarea ei la principiile economiei de piață. Adică în business.

Par example, creativitatea umană poate consturi un motor de căutare de zeci de ori mai smart sau mai bun decât Google, însa raportarea la principiile de piață, așa imatură cum este economia digitală, face ca totul din creație să fie obturat. Sunt scriitori sau bloggeri ce, poate, pot scrie povești ce-ar putea fi chiar transformate în spectacole.

Și nu o voi crede pe aia cum că economia de piață reglează. Poate dereglează.

Publicat de SAMUEL Caraliu

Founder și manager al Mediawrite (prima agenție content digital din .ro) de peste 10 ani. Om cu experiență în 100+ proiecte content marketing. Consultant digital marketing. Avocat în Baroul București. Judecător în timpul liber.

Alătură-te conversației

3 comentarii

Dă-i un răspuns lui typewriter Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

  1. da. corect.

    dar șpilul este că influența, notorietatea este dobândită de aceștia prin talentul lor. Blogger/vedetă din artele spectacolului ai obținut prin talent autoritatea sau reputația sau ce o fi ea.

    Și diferența constă în monetizarea și susținerea acestui talent, nu în comercializarea lui, prin vândutul de cuvinte, înțeles așa general.

    talent de creație în orice.
    că nu vorbim aici doar de poeți.
    creația umană are aplicabilitate infinită.
    însă aceste intersectări cu ceea ce înseamnă cultură și emoționalitate umană este de condamnat.

    Ce s-ar putea întâmpla dacă… e greu de intuit.
    Cred că un nou sistem ar putea descoperi ce se va întâmpla dacă…
    Dar el nu există….

  2. Foarte bun articolul. Despre partea concluziei, insa, sa ma ierti – omiti o mica si importanta nuanta. Cei care-si vand cuvantul vand de fapt influenta – reala, presupusa/sperata – vanduta la randul ei prin metrici ce reflecta la fel de artificial si imprecis impactul respectivilor asupra publicului digital.
    Altfel spus, ne mintim cate putin si intr-o directie, si in alta.

    Cu toate astea, fara componenta de vanzare (asa discutabil „curata” cum e) internetul ar fi sute de mii de tribune irosite iar creatia umana ascunsa prin „populatia generala” si prin cluburi selecte de artisti triati nu si-ar mai gasi o portavoce in egala masura facila si potential eficienta.

    1. La bere, în discuția cu prietena mea, ziceam că o nouă normă, precum cele ale DOOM-ului, ar putea clarifica probleme precum (ca un exemplu): nu se poate spune: berea te face să visezi. Că este incorect sau mai știu eu ce. Există un dezacord de o anumită factură și natură.