Proiectele de content vor face eCommerce – trend conținut 2016

Un magazin online are 0% șanse în fața unui site/blog de nișă, când vine vorba de a converti mai bine traficul.

Proiectele de content sunt dezvoltate de experți în domenii, de cunoscători sau fani ai produselor, ai categoriilor de produse, iar prin asta ei sunt cei ce pot veni cu best offer money can buy. Proiectele de content sunt dezvoltate de oameni ce au credibilitate în fața audienței.

Contenterii nu se vor mai limita la a trimite vizite afiliate către magazinele online, ci vor porni business-uri de eCommerce în jurul proiectelor de nișă demarate, în cadrul comunităților formate, odată cu audiența deținută în online. Cumva, se vor poziționa ca Acel furnizor/expert definitoriu pe categoria de produse x sau y.

Content eCommerce

În Statele Unite, Joe Pulizzi, unul dintre promotorii conceptului de content marketing din ultimii ani, vorbește cum că marile branduri, marii comercianți achiziționează cu totul proiecte de conținut. Altfel spus, branduri precum HP cumpără cu totul echipa din spatele unui site despre imprimante. Să zicem.

În România nu cred că există un potențial atât de mare în jurul site-urilor de conținut/bloguri de nișă, însă beneficiile sunt mai mari în momentul în care un site de nișă vinde în regim propriu, păstrând astfel întraga marjă de profit.

Profitul „susține autorul / redacția”

Dacă un blogger/owner sau echipă site nișă vinde ceva cu 300 de lei, la 50% marjă de profit, rămâne cu 150 de RON. Dacă trimite o vizită către un magazin el primește 10-60 LEI. Prin e-fulfillment un blogger de nișă poate face chiar el vânzarea, cu un cost de 1-2 EURO – în funcție de volum poate merge chiar mai jos.

Site-urile / blogurile de nișă au SEO, au credibilitate, au comunități, abonați e-mail, newsletter și au trecere atunci când vine vorba de a converti mai bine decât un magazin online cu mai multe categorii de produse.

Partea cu credibilitatea cred că va fi provocarea pe care o au în față blogurile/site-urile de nișă, atunci când opiniile și conținutul produs și prezentat va fi ancorat în volume de vânzări și marje de profit…

Online vopsit e adul, în site stă leopardul

În 48 de ore poți aduce pe site mai toți internauții din România, iar dacă nu oferi ceva vandabil te alegi cu o pagubă de 2 milioane de RON, cam cât estimez eu că ai nevoie să prezinți în internetul românesc ceva care să rupă piața.

Rata de conversie a devenit de câțiva ani stresul principal al businessurilor românești. De-a lungul timpului obsesia businessurilor a fost, pe rând, în jurul apariției pe anumite site-uri, în jurul volumului de afișări, în jurul ratelor de click obținute. Profesionalizarea a atras un nou indicator în marketingul digital: rata de conversie.

Afacerile s-au schimbat exponențial

Dacă acum ajungi instant în piață, mai greu reușești să vinzi. Rata de conversie nu mai indică performanța marketingului digital, indică performanța marketingului pur. Indică product, placement și price.

Să tratezi rata de conversie ca fiind un indicator de marketing, fără să dai vina pe marketingul digital atunci când nu este mare, mi se pare o abordare înțeleaptă.

Conținutul ca vopseaua de pe gard

Prin 2010 ziceam într-o agenție de publicitate cum că există indicatorii de dinaintea click-ului și după acesta. Iar acești factori influențează profitabilitatea unui business. Click-ul fiind marele cost în ecuația de marketing digital.

Dacă promiți marea cu sarea într-un ad pe internet, influențezi cifrele de dinainte de click (rată click, cost per click, etc), dar și cifrele de după click (rată conversie, bounce rate, etc).

Să vopsești gardul, iar înăuntru să ai leopardul este o abordare strategică pierzătoare. De aici se poate pleca un pic diferit în efortul de optimizare a conversiei. Aici este mult de muncă la conținutul ce promite în ads însă pe site-uri nu oferă.

Produsul companiei este un leopard?

Digitalul, internetul nu sunt decât medii de prezentare. Și sunt niște medii în care se pot face volume de vânzări imense. Atunci când rata de conversie a unui produs sau serviciu este mică, conținutul de prezentare spune utilizatorilor, fie în față, fie printre rânduri, că ceea ce oferi este un leopard fioros. Că deal-ul pe care îl propui nu este credibil.

Mai ales dacă ai promis în conținutul ad-ului dat pe net una, iar în site nu te ridici la înălțimea promisiuniii făcute.

75% din marketingul digital este management de conținut. Compania ta are așa ceva?

Marketingul digital al companiilor este acaparat de marile businessuri din internet – Google, Facebook, Youtube, etc – în sensul în care o companie pare să nu mai poată face marketing și comunicare fără ele. Toate astea în timp ce marketingul digital al unei companii are ca punct de plecare conținutul.

Se vorbește mult prea repede în termeni specific platformelor, când vine vorba de marketing digital – like, engagement, CTR, CPM, RTB, etc – înainte de a se discuta, pe bune, cu privire la care sunt resursele de conținut pe care le deține o companie și care este performanța fiecărui item de content în parte.

Conținutul este oglinda în care potențialii cliență văd produsele sau serviciile oferite.

Producție

Nici-o platformă din lume nu poate face marketing digital, comunicare sau PR pentru compania ta fără un conținut. Iar când auzi de o nouă platformă sau un nou site, ca manager de marketing sau de business, cred c-ar trebui să tratezi treaba diferit: cum poate această platformă să performeze cu conținutul companiei?

Iar dacă conținutul companiei este performant, acesta va performa în primul și în primul rând pe site-ul companiei. Dacă nu performează acolo nu va performa nici dacă faci remarketing pe lună.

Dacă te îmbeți repede cu promisiunea că platforma/tactica/formatul pus la dispoziție va aduce succesul cred că faci o greșeală.

Distribuție

Conținutul distribuit sau diseminat se întoarce cu rezultate. Se întoarce cu lead-uri, vânzări, rezultate de imagine. Conținutul calitativ atrage rezultate bune, iar conținutul slab rezultate slabe. Dar toate acestea sunt determinate de distribuția pe care o are conținutul.

Platformele de distribuție conținut – Google, Facebook, Youtube sau, de ce nu, blogosferă, pentru că se poartă – pot fi evaluate coerent într-un singur fel: același conținut, distribuit cu același buget egal rezultate comparate.

Management

Marketingul digital este 75% despre content management. Un management bun de marketing digital se duce cu conținutul potrivit (îl produce) în contextul potrivit (îl distribuie). Sau dezvoltă conținut performant pe care îl distribuie pe platforme în care acesta înregistrează performanță.

Aici se află cheia marketingului digital. În management de conținut, în content management. Iar dacă treburile astea merg strună se pot formula decizii de business, marketing. Dacă chestiile astea se fac bine și, totuși, business-ul nu se mișcă în sus, poate produsul sau serviciul este problema. Poate prețul…

Just news. No sponsored content. Quality.

Adevărul gol-goluț despre internet și conținut

Acum vreo 2 decenii a pornit una dintre cele mai fantastice povești din istoria publishingului: internetul/digitalul, mass acces și opțiuni de publishing fantastice. Era informației mi se pare că se zbate în perioada asta între două dimensiuni simple: multe conținuturi și omniprezenta dorință de a obține un beneficiu.

Media, publicitate, business, personal branding, umanitar

Comunicarea prin scrisori electronice – e-mail – de la om la om, mi se pare c-a rămas singura zonă safe, singura zonă digitală în care publishingul nu este poluat de conținut și creație de conținut orientat către atragerea unui beneficiu din partea audienței.

Comunitatea informațională internațională – nici nu știu dacă există așa ceva – nu a reușit să ducă la bun sfârșit un vis de-al umanității de secole, poate chiar milenii: acela al unei biblioteci a umanității, disponibilă tuturor. Și nu e un vis mic și nici o mare provocare gândindu-ne la tehnologia actuală. Totuși, nu există așa ceva.

Caracatița publicității a infectat era informației

O eră a informației, ce poate oferi atât de multe beneficii informaționale, a făcut un pas inapoi odată cu boom-ul din marketing și publicitate. Banul gros și-a spus cuvântul pentru că interesul de a pune întrebările potrivite, de a ridica dilemele potrivite nu stă în picioare în fața unor conturi pline.

Așa a ajuns conținutul unui site să stea în spatele unui pop-up.

Cine nu-și dorește să afle, pe bune, pentru că d-aia este o eră a vitezei informației, d-aia este o eră a informației, adevărul cu privire la care ar fi cel mai bun ofertant, cel mai bun furnizor – dacă nu chiar cea mai bună posibilitate money can buy?

14 ani de școală, agent de vânzări certificat AdWords

Adică, dacă o judeci la rece, mie unul mi se zbârlește părul când mai văd în Linkedin câte un om care, după 14 ani de școală, se titrează ca fiind certificat Google AdWords. Aidoma unui agent de vânzări mereu chitit să te îndrume să dai cu banul ca să apari în … era digitală, în era informației, în era internet…

Cam ăsta este nivelul erei informației… în zilele noastre.

În această eră a informației, a marelui internet, organizațiile teroriste vor să te radicalizeze, ziarele, media în general să te persuadeze, vedetele vor să le urmărești, afacerile să te convingă. Omul de rând vrea să-ți devină influencer, vrea să devină important și să facă bani pe internet. Iar tot ce este cu adevărat relevant, în internet, în ceea ce ziceam eu c-ar fi societatea informațională internațională, este lăsat la liber, pe mâna pieței libere capitaliste. Nu sare banul, nu-i nimic de interes. Sau: nu scoate vreun beneficiu pentru o entitate privată, este irelevant.

Touch screen-urile, GPS-ul, ochelarii și ceasurile inteligente s-au născut într-un laborator de media

Din anii 90′ mi-a rămas o idee foarte clară. Este o idee pe care mi-o explica tatăl meu, aveam vreo 10 ani, atunci când făcea referire la relația dintre om și mașină. Taică-miu e un soi de inginer, iar în anii 90 era fascinat de apariția primelor calculatoare pentru mase. Spunea el pe-atunci că un aspect esențial în acea această nouă eră a mașinilor de calcul, a calculatoarelor, a inteligenței artificiale este relația dintre om și ele.

Îmi dau seama că avea dreptate…

Touch screens, E-readere, relația dintre software și hardware (în anumite aspecte), limbaje noi de programare, proteze robotice, guitar hero (jocul), aplicații optogenetică, ochelari inteligenți, ceasuri inteligente, GPS-ul. Toate astea sunt concepte abordate/tratate de MIT Media Lab, aparținând Massachusetts Institute of Technology.

Adică sunt proiecte ale unei facultăți de media. Vin din zona de media. Ele s-au născut, zic eu, pe filiera relației dintre audiență și calculator. Nu s-au născut pe filiera tehnicului, pe principiul: uite ce tehnologie nouă am descoperit! Hai să haidem ceva cu ea! Toate aceste concepte au plecat în fazele inițiale de la audiență, de la ceea ce se numește astăzi utilizator aflat în fața unui ecran – ca mod de comunicare om mașină. Au plecat de la necesitățile audienței, de la necesitățile utilizatorului.

GPS-ul mașinii tale îți prezintă un conținut de calitate?

GPS-ul mașinii tale prezintă un conținut pe care îl consumi cu o desăvârșită atenție. El prezintă un conținut de calitate, de care ești interesat. Cred c-ar putea fi numit custom media, conținut creat exclusiv pentru tine de micul gadget de pe bordul mașinii.

Iar redacția care a produs acel conținut este un laborator de media, orientat către inovație. A creat conceptul de hardware și software care să producă conținutul respectiv – indicațiile de orientare pentru tine atunci când te-ai pierdut prin lume.

Cumva, MIT Media Lab a creat formatul de emisiune de pe sticlă. Producătorul este altul. Este device-ul tău, ce construiește conținut în mod automat care să satisfacă necesitățile tale specifice. Evident, mai sunt și alții implicați în producția de conținut de calitate ce-ți apare pe display-ul GPS-ului, dar este o altă poveste.

Să visezi cu ochii deschiși.

De când am pornit startup-ul Mediawrite m-am oprit asupra unui mic detaliu: content-media. O idee fixă. Este o uniune a două cuvinte cu sensuri asemănătoare. Media și conținut. Media vine din latinescul mediu, în zilele noastre cu valențe clare în zona de mass media, iar conținut vine cumva să clarifice faptul că nu este vorba de mass, ci despre conținut. Așa s-a născut sloganul Mediawrite: The Web Content-Media Agency. Cumva aici este poziționarea de business și brand a acestei firme.

Și-acum vine ghiuleaua…

Pe când va exista un media-conținut care să facă lucrurile puțin diferit în domeniul luării deciziei de cumpărare, în zona de aplicabilitate a selecție unui furnizor sau în zona de shopping buying decision?

Explicam mai sus că GPS-ul tău prezintă conținut de calitate. Motorul de căutare Google se face că îți caută și îți găsește furnizori de servicii sau produse. Pe când această mare dilemă a marketingului și a businessului își va găsi o rezolvare care să reducă la tăcere tot ceea ce este numit generic publicitate?

Genul de conținut-media sau format de conținut/emisiune care să fie state of the art în business.

Mediawrite lansează Microconversii.ro

Vorbim în general de noi tendințe, de noi abordări și de tot felul de tehnici noi de a face marketing digital. Nu de puține ori, uităm să evaluăm abordările de marketing prin prisma pretabilității.

Microconversia

Microconversia, așa cum o definim noi la Mediawrite, este:

Evenimentul de interacțiune cu conținutul (site-ului), relevant pentru business.

Pentru a obține rezultatul final, obiectivul de business, content marketingul livrează microconversii în mediul digital. Iar atingerea microconversiilor participă la atingerea obiectivului de business / sales, prin atingerea obiectivelor de comunicare și interacțiune cu audiența.

Microconversii.ro – content marketing performant

Sloganul sub care Mediawrite a lansat Microconversii.ro este:

Site-ul companiei poate mai mult!

Iar asta pentru că marea majoritate companiilor din România nu văd potențialul imens pe care îl are un site, atunci când se face uz de content marketing.

Proiectul vine să ofere în premieră abordări content marketing orientate către performanță.

http://microconversii.ro/

4 argumente pentru închiderea paginii de Facebook a brandului

Te costă sub 10 bani să distribui content

Dacă tragi linie și faci un calcul, brandul obține lunar în Facebook câteva mii, zeci sau sute de mii de afișări conținut postări. În bani, asta se traduce într-un beneficiu aproape inexistent… D-aia sunt gratuite afișările pe site-uri, poți lua milioane de afișări absolut gratuit. Like-uri și interacțiuni? Vezi următorul punct. Conexiunea cu un grup definit de audiență? Ai retargeting nu doar în Facebook.

Fie că ai, fie n-ai, tot ajungi ca brand în social media

Like-urile și share-urile obținute din scurt de brand în cadrul Facebook sunt apă chioară ce îmbată repede. Fie că brandul are sau nu pagină de Facebook, el tot ajunge în like-ul și share-ul utilizatorilor. Cu sau fără pagină de Facebook un brand poate lua like-uri și share-uri. Atâta timp cât brandul face lucruri demne de a intra în „gura târgului”.

Tot efortul de comunicare digitală intră direct în arhivă…

Să găsești o idee de conținut și s-o execuți este un efort imens. Tot acest efort este literalmente aruncat într-o arhivă pe care nu o accesează nimeni. Odată cu acel conținut de multe ori sunt abandonate idei performante de conținut, despre care se formulează concluzii greșite.

Conversia devine publicitate manuală

Fă ce faci în Facebook, dar când vrei să convertești trebuie să introduci userul într-o aplicație. Fie într-un site, fie în Facebook sau chiar în offline. Orice conversie pleacă de la preluarea unor date. Iar când crezi tu că un membru al comunității este pregătit pentru conversie ce vei face? Îi dai un link către site? Îl scoți din Facebook? Ca să-l duci pe site sau offline? Asta este publicitate manuală.

Ai nevoie de curaj

Când pe peste tot se vorbește de social media, brand, interacțiune și Facebook. Când Facebook anunță că a depășit 8 milioane de utilizatori, probabil, tu vezi această opțiune de a închide pagina brandului în Facebook ca fiind nepotrivită. Prin 2009 lucram la un proiect ce își propunea să genereze vânzări în Facebook. Concluzia de-atunci rămâne destul de valabilă și astăzi. Facebook este o gaură adâncă și întunecată ce înghite bugete și livrează chestii de finețe.

Tu ce părere ai?

Ce se anunță interesant în marketing digital românesc în 2016

Am publicat rezultatele studiului Dot RO marketing online. Am făcut și o prezentare.

Clienții și relația digitală cu ei

Aici cred că va fi un mare boom. Asta cred că va reprezenta o schimbare esențială. Un fel de: dacă până acum like-urile, share-urile, click-urile în ads reprezentau relația de bază între un brand și un business, cumva se va căuta mai mult în 2016.

Echilibrul între content și media buy

Clipurile video + content marketing au reușit să obțină 18% din buget. CPC și CPM au obținut împreună 22% din bugetul de marketing. Și cred că este o normalizare a lucrurilor. Este o normalizare a modului în care ar trebui să stea un mix sănătos de marketing digital.

„Social media” is going down

Dacă în 2014, activitățile de social media precum Social media engagement, intrarea în social media, campanie social media obțineau împreună peste 30% din buget, pentru 2016 rezultatele scot în evidență o scădere extrem de puternică.

TV/radio/presă (offline)

Intuiesc că, în 2015, businessurile au cheltuit un buget considerabil în afara mediului online/digital pentru a promova proprietățile online/digitale. Iarăși intuiesc, mediul digital/online a câștigat mai multă încredere pentru a obține investiții mai mari în 2016. E greu să investești zeci de mii de euro în ceva nou…

Cam astea sunt punctele mele de vedere. Dacă am supărat pe cineva cu promovarea participării în cadrul acestui studiu îmi cer scuze – e-mail marketing și o groază de marketing direct. Sper că, totuși, aceste rezultate sau referințe să ajute ca o formă de consolare…

Cum mai măsurăm performanța site-ului companiei?

Printre rate de conversie, număr de like-uri, rate de interacțiune, cost per conversie există și indicatori extrem de importanți. Genul de indicatori ce indică experiența utilizatorului și gradul său de engagement în cadrul cărții de vizită a companiei, reprezentată de site.

Comparația cu competiția

Altfel spus, cum stă site-ul companiei la nivelul industriei/domeniului. În cazul de față, se analizează site-urile din domeniul/industria advertising și marketing, site-uri cu trafic mediu zilnic cuprins între 0 și 99 de sesiuni pe zi.

Iar raportul comparativ de tip benchmark – un fel de raport al industriei / domeniului – prezintă situația site-ului companiei prin comparație cu alte site-uri din același domeniu, din aceeași țară și cu același trafic mediu zilnic.

Iar în exemplul de mai sus, ne este indicat că numărul de sesiuni este cu 139% mai mare decât media, preocentul de sesiuni noi este cu 8% mai mic decât media, iar numărul de new users este cu 117% mai mare decât media. Toate astea la nivelul site-ului analizat, pe o anumită perioadă de timp ce poate fi selectată/setată.

De ce e importantă o analiză de genul ăsta?

Sunt zeci de domenii în care comportamentul pe site-uri variază ca de la cer la pământ. Dacă pe site-ul unui restaurant utilizatorii au, în general, un anumit tip de comportament de consum content, în cazul site-ului unui furnizor de servicii profesioniste lucrurile pot sta diferit.

Comparația pe achiziție trafic

Această analiză comparativă ne spune cum stă site-ul companiei în comparație cu concurența, pe fiecare dintre canalele de generare trafic.

Să zicem că analizăm traficul organic al site-ului. Site-ul companiei stă slăbuț prin comparație cu alte site-uri din domeniu. Numărul sesiunilor este cu 15% mai mic decât media, numărul de sesiuni noi este, de asemenea, cu 56% mai mic decât media, iar numărul de useri noi este cu 63% mai mic decât media înregistrată la nivelul industriei.

Dar, cu toate astea, numărul total de sesiuni înregistrate pe site-ul companiei este aproape dublu față de media din domeniu/industrie. Și-aici se pot formula o serie de decizii de marketing digital extrem de importante.

Comparația pe comportament / behavior

Bine, bine, site-ul stă bine pe achiziție de trafic, dar să vedem și ce fac utilizatorii generați pe canalele de marketing digital atunci când ajung în site.

Iar raportul de mai jos prezintă o situație relativ bună a site-ului. Userii intră, în medie, pe 2,69 pagini într-o sesiune, față de 2,49 într-o sesiune pe site-urile concurenței. Timpul mediu al unei sesiuni este de 5,37 minute în timp ce pe site-urile concurenței utilizatorii petrec 2,25 minute. Bounce rate-ul este de-a dreptul spectaculos: practic, din orice mediu/sursă/canal ar veni utilizatorul pe site, el este captivat de conținutul site-ului sau de landing page-urile de aterizare. 24 % rată de bounce față de 60% cât se înregistrează la nivelul industriei spune multe fie despre site, fie despre conținutul acestuia.

Unde stă prost site-ul companiei tale?

În baza raportului de mai sus cred că și un adolescent la liceu poate formula o decizie de marketing digital. Cam asta este puterea analizei de performanță comparată. Cifrele din raportul de mai sus, dacă nu ar fi luate prin comparație cu nivelul industriei, ar reprezenta niște simple cifre pe care nu le poate interpreta nimeni… 18 sesiuni și timp mediu de 8 minute petrecut în site nu zic nimic.

Cea mai bună analiză

Analiza performanței site-ului cu ajutorul benchmarkului de domeniu/industrie este, în opinia mea, una dintre cele mai bune analize de performanță din businessul digital. Este genul de raport și analiză ce poate fi echivalată cu formatul executive summary din mediul de business, pentru că evidențiază extrem de bine tot ce este relevant.

Sunt informații ușor de înțeles de către manageri și de către business owneri, pentru că formatul este asemănător cu modelele de performanță cunoscute deja în mediul de business. Formatul evidențiază niște activități / investiții (canale ex. email, social media, etc) și impactul calitativ al acestor investiții de marketing.

Iar site-urile de companie au nevoie de evaluare a dimensiunii de impact calitativ. Iar treaba asta este extrem de dificilă.