Deontologia linkului în conținut

link-uri si continut

Omenirea a tras milenii întregi ca să ajungă la marea descoperire reprezentată de link. Dacă ți se pare o banalitate, gândește-te că în content el reprezintă un soi de vis al cititorului de secole: să poți naviga dintr-o carte în alta instant, relevant și contextual. Eh, de când marketerii și-au băgat picioarele în acest ecosistem de publishing, au apărut o serie de anomalii. Mai tot omul autor de text face uz de link într-un mod ciudat.

Link către mama și tata

E atunci când referințele (links) dintr-un text sunt în mod evident orientate către mama și tata. Mama și tata se înțelege că forțezi mâna și, cu toate că un link de genul Mediawrite.eu ar trebui să trimită către site-ul respectiv, ca jurnalist sau autor de text trimiți, că așa ai învățat de la specialiștii SEO că e bine, către un articol despre Mediawrite de pe site-ul tău.

Ca să înțelegi: libertatea.ro dă link-uri către site-urile proprii, Hotnews către proiectele proprii de conținut, mashable.com bagă links numai către paginile în care ei explică anumiți termeni, proiecte sau companii. Cel mai enervant, la nivel internațional, când se lansează ceva sau apare o noutate despre ceva, și-ți dorești să afli more info, dar nu găsești un link către chestia respectivă. Și-aici nu e lipsă de profesionalism pe considerente de jurnalism, ci de use al internetului într-un mod ticălos, sub îndrumările specialiștilor în SEO.

Un alt exemplu, cel al unui site de stiri din România, ce face uz de links într-un mod absurd: toate link-urile din articole sunt către pagini de tip tag sau categorie ale aceluiasi site. Termeni precum jandarmi, politie si pompieri reprezinta link-uri catre pagini in care echipa redactionala a realizat o capodopera artistica pe aceste teme demne de linkuit.

Link fără explicație

Mergi cu mouse-ul peste acest link. Dar cum specialiștii în SEO te-au învățat că title-ul unui link este bun doar să comunici către motoarele de căutare către ce trimiți, nimeni nu face uz de acest titlu, așa cum a fost el definit de consorțiul w3c, cel responsabil de reglementări și standarde în web.

Știu că în comportamentul tău de citit pe net nu folosești chestia asta, însă imaginează-ți că ai face chestia astași că în loc să mai dai 3 clicks ca să ajungi pe eu mai știu ce sursă a informației, ai accesa informația sintetizată în aceste titles ale unui link, în aceste baloane informative.

Afilierea link-urilor

Nu condamn, nu arăt cu degetul, nu consider că este ceva greșit. Doar fac o observație cu privire la practici din content și uz al links. În fond și la urma urmelor, link-ul sponsorizat, Adwords și link-ul afiliat sunt niște găselnițe ale ultimului deceniu, sunt niște modalități de a face bani din publishing. De a monetiza conținutul și work-ul de creație.

Dar oportunitatea de a câștiga bani își pune amprenta pe mai toate produsele editoriale, își pune amprenta asupra oricărui domeniu de internet pe care stă publicat ceva, pe același model pe care politicienii pot cumpăra media și influența decizii, pe același model pe care companiile pot cumpăra publicitate și infleunța într-un anumit fel politica editorială.

Opinia mea personală este că, în marea majoritatea a proiectelor de conținut, se face copywriting de publicitate. Extrem de multe postări nu pun accentul pe informativ/utilitar/etc, ci pe promovarea achiziției, promovarea vizitei către magazin și mai puțin către construcția unui material de calitate, către dezvoltarea unui material calitativ.

Și ca să închei : – ): să zicem că mâine Google anunță că a schimbat algoritmul de indexare și ordonare, iar noua politică va penaliza uzul link-urilor într-un mod lipsit de naturalețe, strictețe sau smart use.  Ce vor face publisherii, fie ei bloggeri, business-uri sau site-uri de știri?..

PS – ăsta nu se dorea un material despre jurnalism și despre faptul că tre să pui link atunci când preiei ceva și publici.

Niște chestii despre colaborarea cu autorii de content

autori-content

Zilele astea am găsit un anunț de angajare, al Startupshub.es, copiat dintr-un anunț dat de Mediawrite, de vreo 4 ani incoace, de vreo 3-4 ori pe an. E un anunț gândit, unul muncit mult, unul capabil să atragă atenția unei anumite categorii de autori de conținut. În peste 4 ani de când utilizăm acest anunț, am reușit să legăm prin acesta colaborări cu unii dintre cei mai talentați oameni de content din punct ro. Fără exagerare.

Nu este prima dată când eu, personal, mă lovesc de o situație în care conținut, texte sau fotografii și imagini sunt copiate. Fie texte personale, fie ale clienților Mediawrite. Una dintre situații a fost aceea a unei agenții din Iași, ce a luat efectiv un headline de pe unul dintre site-urile noastre și l-a folosit în cadrul site-ului lor, fix pe aceleași servicii oferite și de noi.

Cele două opțiuni

  1. Să ai parte de insomnie, să te agiți, să ți se pară nedrept sau să incepi să faci buzz în jurul acestei chestii;
  2. Să ignori total și să continui să gândești foarte bine textele, să continui să creezi, cu maxim de ignoranță pentru furturi.

Prima variantă n-0 recomand nimănui. Este cea mai grea și dificilă opțiune.

Revenind.

Aspecte ale unei colaborări cu un autor de conținut

  1. Munca unui autor face parte din categoria creației. Creația e sfântă. Și măturatul pe jos tot sfânt este. Trebuie să ai respect pentru munca unui autor și pentru creația acestuia. Este regula cea mai importantă. Știu, mediul digital este de-a-n pulea (scuzați franceza), atât la nivel național cât și internațional din punctul de vedere al dreptului de autor și-al recunoașterii acestuia. Se fură prin natura mediului digital, în forma lui mai nereglementată din perioada asta: publishing ieftin.
  2. Pasiunea pentru conținut. Un copywriter sau PR este un wannabe pe lângă un om adevărat de content. Un om cu pasiune pentru cuvinte, scris, jurnalism, comunicare și mediul de publishing digital.  Drept urmare, briz-briz-urile specifice copywriterilor și-a oamenilor de PR nu se pupă cu pasiunea pentru conținut.  Jurnaliștii sunt buni, dar au o mică-mare problemă: atunci când sunt puși într-un proiect de content marketing și vorbesc despre un brand, vor să pară copywriteri sau PR-isti, dar ei nu reușesc niciodată să facă asta. Amuzant. Ca să găsești astfel de autori de conținut, oameni de content, trebuie să cauți mult și bine. Dar merită. Sunt capabili să simtă audiențe, să înțeleagă gândirea cititorului, să înțeleagă aproape orice domeniu sau industrie și specificul ei. Să intuiască rutele de gândire și percepție dintr-un domeniu sau industrie. Iar asta poate genera creație și conținut de calitate.
  3. Câți bani dai, așa calitate ai. Banii sunt extrem de importanți. Știu că în perioada asta se vorbește din ce în ce mai mult cum că profesioniștii sunt motivați de alte chestiuni. Nu. Banii mulți sunt necesari pentru a scrie conținut de calitate (sau pentru a-l produce – intefețe web/foto/grafică/video). Și ca să evaluezi într-o dezbatere nivelul de calitate al conținutului este moarte cruntă prin spânzurare, banii mulți dați autorului au capacitatea nu de a motiva, ci de a câștiga încrederea autorului. IMPORTANT. Nu motivezi un autor. Câștigi încrederea acestuia. Creația este un proces complex. Nu-l poți porni sau închide cu plăți. Ci cu încredere și respect. Dacă nu lucrezi cu un om profilat pe conținut, nu ai ce să „deschizi”. Content developmentul îl ai sau nu-l ai în tine. Simplu.

Treburile astea de mai sus sunt învățate în peste 5 ani de muncă la conținut pentru site-uri și branduri. Dacă tu crezi că există aspecte mai importante decât astea de mai sus, te contrazic din start. Aberezi.

Dacă în ultimii ani ai fost evanghelist SEO și speculant digital în trenduri, realizare de site-uri și strategii conținut pt. social media, îți recomand să ieși de pe acest site. Tu, stimabile, ai creat imbecilitatea cost per număr de cuvinte. Iar dacă ești om dintr-o companie care lucrează pe un astfel de model cu autorii, eu știu un mic secret despre content marketingul companiei tale: NU MERGE!…

Să dai milioane de afișări ale spotului de TV pe YouTube nu este content marketing

Este publicitate. Este același lucru pe care-l făceau și înaintașii noștri de prin agențiile de publicitate. Aceleași abordări. Nimic nou, nimic ancorat în prezent și-n realitatea mediului digital. E un strop din isteria publicității online și-a milioanelor de afișări, trend ce a brăzdat industria în urmă cu mai mulți ani, până la CPC și la apariția standardului RTB.

Un spot TV dat într-o campania de Youtube înregistrează același număr de înjurături, din partea audienței, pe care îl înregistrează și pe TV. Chiar mai mult. În TV, e pauză, știu că este reglementat și separat spațiul publicitar în calupuri în spații bine delimitate pe care audiența le identifică foarte clar.

În Youtube un spot TV intră peste video on demandul userului. Și nu e bine. O vorbă din bătrâni, cred că de prin social media, spune că nu e bine să te pui cu userul într-un mediu în care și el are o voce.

 

Toți știu „că content de calitate”, dar nimeni nu citește

 

content-calitate

Specialist pe Adwords, pe Analytics, pe strategie digitală sau social media, blogger sau jurnalist, poate chiar programator, tot omul știe în perioada asta că content. În schimb, este și normal să vezi timpi ultrascurți petrecuți în paginile site-urilor, fără excepție, nimeni nu mai stă să citească ce debitează o companie în search engine copywriting, prin advertoriale, comunicate de presă sau prin paginile despre importanța nu știu cărui serviciu oferit.

Ce înseamnă conținut calitativ în perioada asta trece neobservat printre atâția evaluatori de conținut și de calitate.

Paradoxal, nimeni nu mai citește pe net

Și bine fac oamenii că nu citesc. Poate în cititul pe diagonală de pe ecranele digitale, practicat de mai toți dintre noi, nu facem nimic altceva decât să căutăm ceva demn de citit. Poate căutăm relevanța și nu calitatea. O pagină de prezentare a unui serviciu oferit de o companie nu trebuie să fie „calitativă”. Trebuie să fie relevantă și completă.

Nu vreau să aflu cât e ceasul când vreau să știu cât mă costă să repar mașina. Nu?

Atunci când are relevanță, un conținut/content este calitativ, este de calitate. Când el este plin de tehnici de optimizare SEO sau de PR, el devine irelevant pentru utilizator. Când în pagina de prezentare a unui serviciu oferit de o companie apar mențiuni cu privire la povestea romanțată a înființării companiei și despre câtă pasiune au ownerii business-ului respectiv pentru acel domeniu, fix acele mențiuni din content devin irelevante pentru utilizator.

Titlurile sunt promisiuni

Să titrezi o pagină cu un anumit subiect și să nu te ții de promisiune reprezintă o greșeală de comunicare și strategie de content. Chestii de genul ăsta nu ți le va spune vreo agenție creativă de marketing și comunicare sau eu mai știu ce. De treburile astea se ocupă o agenție de content.

Secțiunile site-ului sunt promisiuni și ele

Să pui în pagina de prezentare detalii tehnice, ale unei eventuale colaborări dintre o companie și clienții săi, informații despre evoluția cifrei de afaceri și despre importanța implementării serviciului respectiv este, s-o spunem franc, un bullshit de comunicare. Este încă un dat în stambă al specialiștilor în comunicare digitală și strategică.

Ei sunt vinovați de cititul pe diagonală la care suntem obligați

Că dă bine în fața clientului. De cealaltă parte, un content simplist și relevant, peste care un user nici măcar nu mai merge în diagonală, ci-l consumă și citește pe tot, nu are pampoanele și briz-briz-urile acelui că calitate.

Cam aici stau elementele esențiale ale unui conținut calitativ. Între relevanță și confuzie. Între conținut ce nu are legătură cu marketing și business, dar care primește apelativ de calitate și un conținut relevant, pragmatic, ușor de parcurs și înțeles, limpede ca o apă cristalină, minerală și naturală, ce trece neobservat de toate vocile marketingului zilelor noastre.

 

Ultimul trend și moft din marketing digital: baza de date

O companie ce își menține o bază de date smart, capabilă să mențină o relație foarte bună cu clienții săi, este o companie ce este cu mult peste brandurile aiurite din perioada asta, ce nu mai știu încotro s-o apuce: ba pe real time marketing, ba pe Facebook engagement, ba pe video, ba pe eu mai știu ce remarketing.

Un brand care are un tabel cu clienții săi este un brand care demonstrează cu adevărat că-i pasă de clienții săi și de relația cu aceștia. Un brand care ieri a dat milioane de afișări de banere, astăzi îl vezi angrenat în ultimele drăcii din lumea marketingului digital.

O bază de date nu se compară cu real-time marketing engagement

Am zis și acum câteva zile că mă râdeam zilele trecute de un blogger ce a primit un șampon de la o companie și a pornit un debate în Facebook pe tema asta. Zic și azi. Dar azi adaug că dacă te duci într-un pitch cu agenții de advertizing și încep ele cu abordări de PR și digital engagement, nu ai vreo șansă să îl faci pe sărmanul manager de marketing să înțeleagă importanța unei baze de date cu audiența lui de clienți.

Să-i spui că editarea unei baze de date face multe ore.

Adică, tabel, excel și editare înregistrări. Înregistrările reprezintă clienți și audiențe. Înregistrările reprezintă oportunități de comunicare și proprietăți ale clienților. Ca brand, multilateral lăbărțat și dezvoltat într-ale comunicării, ar trebui să cunoști toate aceste informații despre clienții tăi și să faci uz în acest fel de ceea ce se numește relevanță.

Relevanță și calitate conținut

Un conținut relevant și calitativ, în ochii clientului (final) și nu în opinia oamenilor de comunicare, este unul dezvoltat prin cunoașterea coerentă a audienței de clienți. Intuititv, oricine își poate da cu părarea cu privire la ce înseamnă calitativ în domeniul conținutului prin paradoxul domeniului – toți consumăm conținut.

Conținutul relevant și calitativ atinge obiective de comunicare. Obiectivele de comunicare atinse generează vânzări, construiesc imagini și reputații.

Ca să poți obține treburile astea trebuie să cunoști și să ai capacitatea de a comunica în baza unor informații. E-mail, publicitate, principalele instrumente de comunicare, îți permit în mod clar să comunici pe segmente.

Și-atunci: de ce nu reprezintă un trend editarea bazei de date?

 

Content pe servere Google

Cred că luna trecută s-a mai pus o bornă importantă în istoria internetului și a zonei de content. Din 2 click-uri și ceva cunoștințe de software oricine poate porni un proiect de content pe o infrastructură de top (Google Search), utilizând unele dintre cele mai performante sisteme CMS din lume.

Google lansează cloud launcher

Vine și-ți permite să lansezi în cloud, pe o infrastructură extrem de performantă, un proiect de content utilizând soluții CMS de top din zona open source. Bine, bine, dar ce înseamnă pe românește o astfel de chestie și de ce reprezintă ea o bornă în istoria internetului?

Păi, de la hello world, de la primele etape de democratizare a publishingului până la posibilitatea de a duce un proiect de content din 2 click-uri pe o infrastructură de tip cloud, capabilă să distribuie și să răspundă unor audiențe imense, cred c-au trecut vreo 10 ani.

Atât.

În 10 ani mediul digital, de comunicare, marketing și publishing a evoluat și a ajuns la un nivel greu de înțeles pe deplin.

Conceptul de cloud spune unui publisher că, efectiv, site-ul său poate livra content unor audiențe teoretic infinite. O infrastructură de tip cloud oferă posibilitatea de a scala infrastructura de servere ce livrează conținutul, în timp real, pentru a răspunde solicitărilor imense de trafic și vizitatori.

Mai mult decât content în cloud

Deja nu mai reprezintă o noutate că poți implementa o soluție CMS de tip open source din 2-3 clicks. Parcă a ajuns o banalitate. Dar evoluția pe care au cunoscut-o platformele CMS de tip open source este una fantastică și de cele mai multe ori tinde să treacă neobservată.

Mediul de publishing –  content –  cunoaște în deceniul ăsta o revoluție imensă. Ceva ce va reforma profund conceptul de publishing, media și implicit publicitate și chiar marketing.

Cu nici 5-10 ani în urmă un publisher ar fi fost nevoit să investească masiv în tehnologie pentru a putea derula un proiect de publishing serios – un site de știri, un proiect special de content video sau foto.

În momentul de față o echipă de tineri poate porni un proiect de nișă de talie internațională, din toate punctele de vedere, din economia a câtorva pizza și puțină pasiune.

Revoluția norilor de publishing

În astfel de condiții, în care democratizarea media / publish / public speak este una radicală, zic că s-ar cere o formă de revoluție și-n disciplina de media/content, iar prin extensie și-n comunicare. Dar ea tinde să nu apară. Mă râdeam de dimineață când am văzut pe net o conversație dintre un blogger și audiența sa, cu privire la produsul pe care l-a „primit cadou” de la o companie. Și-mi zic acum că revoluția nu are cum să apară atâta timp cât bugetele din industrie vor fi cheltuite astfel.

Revoluția bugetelor de marketing

În Statele Unite mediul digital tinde către media ownership. Este principalul trend. Asta spunea unul dintre cei mai cunoscuți oameni de prin content marketing. Că companiile în loc să cumpere produsul de publicitate oferit de publisher, ele au început să cumpere cu totul proiectele de content din mediul online/digital, și-astfel își pot derula fără jena „campanii speciale” în politicile editoriale.

Nimic revoluționar între a plăti un influencer să se bage în seamă cu un brand și a cumpăra un site de nișă cu tot cu echipa editorială. Toți scriem pe parale, toți, și bloggeri și jurnaliști.

Norii de conținut și infrastructura de publishing devine atât de ieftină și performantă, însă zona de media și content management atât de deficitară, atât de lipsită de viziune sau proiecte cu abordări diferite.

Dacă cu 2-3 click-uri ești pe infrastructură de publishing de top, până faci ca norul de content să zbârnâie de trafic, sau cel puțin de decență editorială, este posibil să vină un nou trend în advertizing care să te lase fără bugete.

Marketing în era informației

De multe ori, de mult timp, cred că sunt deja 10 ani de când mă ocup cu marketing, am cunoscut o mulțime de strategii și de abordări, de concepte pentru a face un management al comunicării în acest mediu extrem de dinamic, de nou și de fenomenal – mediul digital, internetul, mobile-ul și cu el capacitatea de a relaționa cu clienți ai afacerilor.

Dacă în urmă cu mulți ani pionierii marketingului digital, IT-iștii, cei care îți făceau site-ul și îl indexau în niște motoare de căutare, iar de-a lungul timpului pionierii marketingului, cei care îți făceau SEO și optimizare conținut, vorbeau o limbă a inovației, puneau mereu problema cu titlu de necunoscut, de inovație și oportunitate, în momentul de față încă se tinde să se păstreze acest trend al inovației și-al noilor instrumente și capacități ale mediului online/digital.

Bornă în istoria omenirii

Privit din afară, mediul digital și online este, înainte de toate, o bornă istorică, comparabilă cu mai tot ceea ce a descoperit omenirea în domeniul comunicării. De la primele simboluri din peșteri, pe la primele scrieri, trecând prin primul ziar acum aproximativ jumătate de mileniu, până la forma actuală a mediului digital/online, nu știu să existe o bornă mai importantă, bornă ce permite startul către noi forme de comunicare și aplicații sociale (informare, plată taxe, independența actului de publishing și multe altele).

Noi borne

După cea mai importantă bornă în domeniul comunicării, este evident că vor urma și altele, care mai de care mai fantastice și mai populare.

Să faci marketing digital în perioada asta este un soi de Eldorado. Să alergi de colo până colo după oportunitatea cea mai mare.

În acești 10 ani de experiență de marketing digital am ajuns să concluzionez că fără un tool cu care să minezi în acest Eldorado al bornelor nu vei putea, ca marketer, să scoți vreun gram de aur. Contentul este un tool capabil să scoată aurul din orice oportunitate. Să cauți să exploatezi o nouă oportunitate de marketing digital, the latest trend, fără să ai content te va condamna, ca om de marketing, să ajungi mult prea târziu la oportunitatea vizată sau chiar să nu reușești deloc să exploatezi diferitele oportunități și trenduri din marketingul digital.

 

De ce să aduci trafic pe site când poți să duci site-ul către utilizatori?

Dacă ai un site de companie gândit, pus bine în content și structurat exemplar, el este, în sine, o colecție de banere și blocuri informative ce pot fi efectiv distribuite pe internet. Fără să mai investești în SEO, SEM, search ads, să faci publicitate (așa cum o înțelegi tu), fără parteneriate, fără social media effort și alte acțiuni.

Pasul 1

Să umpli o pagina web cu scris este cea mai simplă acțiune de content. Oricine poate face asta. Să ai o pagina web, dintr-un site, capabilă să ofere o experiență pozitivă, dacă nu profitabilă, se poate dovedi un efort extrem de complex. Dacă gândești, iar ulterior dezvolți content în jurul ideilor respective de comunicare, fără să te chinuiești doar să umpli acea pagină cu scris, ai posibilitatea ca ulterior să te duci cu site-ul peste utilizatori.

N-ai vrea să te duci peste utilizatorii internetului cu o pagină „A4” și nici cu un simplu text de genul promoție, nu?

Pasul 2

Cea mai mare platformă de publicitate online din România, Google Adwords, îți oferă posibilitatea efectivă de a scana site-ul tău, cel pe care ai un content calitativ, bine gândit și bine materializat în text/grafică/video, și de a-l distribui pe internet în 10 formate și zeci de versiuni, putând astfel să ajungi la sute de bucăți de site interesante.

Pasul 3

Atunci când ai reuști să îți construiești un arsenal de blocuri ale site-ului, le poți distribui pe internet, targetând cu unele dintre instrumentele disponibile, puse la dispoziție de Google Adwords. De notat faptul că tot ce ai nevoie este de un site bine gândit și materializat în content.

Concluzie

În 20 de minute noi am creat nu mai puțin de 100 de blocuri ale site-ului, pe care le-am distribuit pe internet. Poți spune că nu mai avem un site, ci avem efectiv un site distribuit pe internet. Practic, mai tot site-ul este împrăștiat pe internet în mii de site-uri, iar astfel nici nu mai avem nevoie să aducem utilizatori pe site, ci ducem site-ul pe utilizatori.

Este și native advertising, și contextual și publicitate în același timp.

Tips & tricks pentru diverse tipuri de content online

Când ne gândim la content, ne gândim la un text care să umple spațiile din diverse medii și canale, însă pe câtă varietate avem în canalele respective, pe atât de variat este și contentul. El trebuie neapărat să fie adaptat canalului căruia îi este destinat.

Este, da, foarte important să păstrăm o linie de comunicare uniformă și același tone of voice, însă informația comunicată apare altfel într-o postare de blog, într-un mail promotional, newsletter și altfel într-o postare de social media – iar aici avem o altă clasificare în funcție de rețeaua de socializare .

Pentru a ne fi mai ușor și mai clar am realizat o schemă a tipurilor de content din online.

Astfel, un mail promotional ar trebui să mizeze în egala masură pe un stil concis și clar, cu un impact puternic obținut prin inserarea unei situații imaginare și musai – musai să aibă call to action.

La newsletter stă altfel treaba. Datorită caracterului informativ, newsletterul trebuie să fie structurat, să conțină propoziții scurte dar de impact, să inducă un aer educativ și să nu prezinte nicio intenție de vânzare în call to action.

O postare de blog trebuie neapărat să fie susținută de o poveste. În poveste trebuie inserată o opinie pentru a stârni engagement (pro/contra). Unelte: cuvintele cheie, întrebările, și link-uri către surse sunt esențiale pentru a evidenția personalitatea autorului.

Un content de site trebuie să fie în primul rând intuitiv. Cu toții urâm site-urile complicate, pline de informații disipate în diverse colțuri ale ferestrelor ( vezi site-urile instituțiilor oficiale ). Apoi, web contentul trebuie să fie informativ ( să prezinte caracteristici, beneficii și experiențe importante despre subiectul site-ului). Volumul consistent de informație trebuie să fie bine structurat astfel încât să apară clar și structurat. Pentru că este un site de prezentare, platforma trebuie să genereze lead-uri și cumpărători, deci call to action is mandatory.

Pentru postările de social media lucrurile stau diferit, foarte diferit…Niciuna nu trebuie să aibă același conținut cu alta.

Un post de Facebook trebuie să fie însoțit de o imagine care completează textul. Pentru un maximum de enagement, textul trebuie să fie scurt, să aibă caracter conversațional ( obținut prin întrebări generale) și să aibă call to action.

Twitter nu-ți permite decât 140 de caractere, ceea ce înseamnă că n-avem voie decât cu texte super scurte, dar prietenoase, chiar personale, spre deosebire de Facebook, unde postările sunt mai generale. Avantajul Twitterului este că îți oferă tool-uri pentru a crește vizibilitatea. Inserează hashtag # , oferă replici @ și include linkuri populare în postare.

Pinterest, datorită informației transmise preponderent vizual, devine mai mult o platformă nișată pentru fashion, design sau cooking pentru că ai posibilitatea unor descrieri ample, dar foarte personale, dintr-un anumit context. Denumește-ți original fiecare board și insearează call to action în descrieri pentru a strange cât mai mulți followeri.

O postare pe Instagram are mai mult succes dacă incluzi locația și inserezi un hashtag popular. Textul trebuie să fie scurt și trebuie să completeze contextul în care a fost făcută imaginea.

LinkedIn este rețeaua profesioniștilor. Cuprinde multe postări sub formă de întrebări și linkuri către articole din diverse domenii de business. Textul trebuie să fie scurt și concis, în fond toată lumea lucrează și nu are timp prea mult la dispoziție, nu?

Datorită numărului mare de utilizatori, Facebook și Twitter îți permit să profiți de orice situație virală din online pentru a face real time marketing. Ce înseamnă asta?

Real time marketing este ultimul trend în materie de social media marketing și se referă la a fi mereu pe fază cu ceea ce se întâmplă în online și la a genera o postare în al cărei context să incluzi situația virală dintr-un anumit moment. Însăși viralitatea situației îți va aduce interaction și engagement. Dacă profiți de ea într-un stil original, sunt multe șanse să devii vedeta zilei.

Un content bun despre un produs prost poate să ajute, dar nu rezolvă ecuația

Punem la dispoziția clienților brief de content printr-o platforma la care am muncit zeci de ore. Punem la dispoziția clienților o linie generalistă pentru a deschide imaginația spre formularea direcțiilor. Punem la dispoziție recomandările noastre cu privire la cum vedem noi linia de content a brandului. Simplificăm totul, renunțăm să mai cerem timp din partea managerilor de marketing sau a ownerilor de business. Ca să fie bine, să putem rula și opera.

Mergem pe acest model și clienții ne vorbesc că nu e ceea ce vor. Cum se poate una ca asta?

Există multe explicații, iar cea mai plauzibilă tind să cred că este din zona unei înțelegeri greșite a ceea ce înseamnă content. Mai exact, managerii din România au o idee greșită cu privire la content.

Ideile lor sunt preluate atât din cadrul conferințelor din România, pe zona de digital și marketing, cât și din blogosferă, de pe site-urile unor oameni ce preiau idei din digitalul internațional și le traduc în română, dar și de pe site-uri de specialitate de pe la noi – care, cumva, practică același principiu. A treia zonă de unde managerii și ownerii culeg idei greșite este cea din feed-urile internaționale de marketing digital, pe subiectul content marketing și content în general.

Cu toate că sunt educați pe acest subiect, managerii și ownerii nu pot scrie 2-3 cuvinte despre ce vor de la content

Cu toate că merg pe la conferințe, cu toate că citesc blogurile de specialitate, chiar și acest blog, fără excepție, managerii și ownerii nu pot scrie, nu pot emite vreo idee coerentă, dezlipită de zona de SEO sau advertizing, de direct response sau de altele asemenătoare, cum este și normal.

Atunci când emiți tu o idee în locul lor, o analizează prin prisma celor indicate mai sus. Ei gândesc SEO, ei gândesc prin indicatori clasici de marketing digital – cost per ceva – gândesc prin prisma unei înțelegeri greșite. Nu e ca și cum nu am fi inventat un termen care să-i satisfacă, la Mediawrite, pe nume cost per mille organic.

Înțelegerea greșită este dată pe de-o parte de complexitatea practicii de content, iar pe de alta de toți cei care expun și teoretizează greșit, pe bloguri și prin conferințe ce este content, cum se face, cum se practică, etc. Pe lângă asta, mai vin și advertizerii cu tot felul de termeni abstracți ce nu-și au locul în marketingul digital. În digital ai un ecran și-atât.

Creștere de 45 secunde – calitate

Să zicem că ai un site de companie și vine o agenție de content și-ți zice că poate face ca timpul mediu petrecut de vizitatori pe secțiunea x din site-ul companiei să crească cu 45 secunde. Corelat cu cifrele overall, asta înseamnă că 45,000 de oameni vor sta cu 30% mai mult timp în paginile secțiunii x din site-ul companiei.

E ca și cum ai crește timpul petrecut de clienții tăi analizându-ți produsele sau serviciile. Tu cât ai plăti pentru asta?

Managerul sau ownerul de business va evalua această ofertă prin prisma evaluării unei campanii CPC, CPM, like și eu mai știu ce share rate sau marketing afiliat, va pune ROI-ul la înaintare și-ți va spune că nu e realistă oferta agenției de digital (care în fapt e de content, dar hai s-o lăsăm așa).

OK.

Hai să discutăm atunci de ce și cum în paginile respective. Iar managerul sau ownerul unui business nu va reuși să-ți zică nimic. Bă! Absolut nimic.

În schimb, el vrea CONTENT DE CALITATE. Dar îl va evalua constant prin: poziția în motorul de căutare Google câștigat prin contentul respectiv, numărul de like-uri și share-uri obținute de contentul respectiv, de parcă clienții sunt innebuniți de termenii și condițiile de livrare ai unui furnizor de servicii, numărul de comentarii primite la profilul companiei, rata de conversie, de parcă contentul este responsabil de politica de prețuri la care sunt vândute aspiratoarele unui magazin online, de eu mai știu ce drăcie ce n-are legătură cu calitatea contentului.

Ce înseamnă content de calitate?

Spre surprinderea multor specialiști și speakeri de conferințe, dar și spre surprinderea multor manageri de marketing și owneri de business-uri, utilizatorii vor lucruri simple, scoase în evidență de studiul dot ro content quality derulat de noi. Cel puțin cei din România. Și cel puțin de la site-urile companiilor, ale organizațiilor sau ale instituțiilor.

Userii nu dau like sau share neaparat unei pagini ca să demonstreze o experiență deosebită cu dânsa (pagina/contentul din ea). Gândiți-vă la pagina Google de căutare: dă cineva like sau share?. Pagina poate fi utilă, poate fi time saving, poate aduce companiei o comunicare cheie în ecosistemul informațional, poate câștiga încrederea vizitatorului, poate participa în luarea unor decizii, poate face extrem de multe lucruri.

Fără ca aceste multiple rezultate de comunicare, cheie, să poată fi monitorizate cu vreun soft sau raportate în vreun dashboard de ROI digital.

Aceste beneficii pot fi monitorizate prin cifre coerente de comportament digital în relația cu contentul respectiv, timp, bounce rate, etc, iar relația userului respectiv cu contentul generează beneficiile. Până nu va fi văzut site-ul și digitalul ca un instrument de comunicare și nu ca unul de manipulare, raportat doar la sfântul conversion rate, nu vei putea vorbi despre content de calitate.

Rata de conversie nu o să indice caltiatea contentului ci atractivitatea unui produs.