Contentpedia – Pagina 24 – marketing & management

De ce nu punem poze cu pisici pe site-ul companiei?

Vrei like-uri, vrei engagement, vrei să interacționezi cu clienți și potențiali clienți, vrei să transmiți pe îndelete faptul că brandul organizației, produsului sau al serviciului oferit este unul de o anumită factură? Vrei brand awareness și loialitate a clienților? Vrei multe like-uri și share-uri, DOAR ACUM și NELIMITAT, îți oferim o serie de soluții:

Creează o secțiune cu news în cadrul site-ului, în care pui în fiecare dimineață câte o știre cu bună dimineața și fotografii cu cafele frumos decorate, din bazele de imagini stock photo. Neapărat și important, fiecare zi e diferită, fiecare dimineață trebuie marketată! Nu pierde această ocazie!
Creează și întreține o secțiune în cadrul site-ului în care să publici muuuult content vizual. Nu contează, cu munte, mare, răsărit soare, 1001 locuri frumoase, gagici, mașini, bani, vedete bine aranjate;
Video. Dă-te pe Youtube dimineața și publică pe prima pagina a site-ului organizației o piesă de mood. Dacă nu ai bani să produci clipuri video nu contează. Video este trendul, iar userii apreciază la maxim clipurile video;
Motivațional și citate celebre? Clar! Sunt zeci de mii de scriitori ce au trăit pe lumea asta, au scris și și-au dat obștescul sfârșit. Imposibil să nu găsești ceva propoziții tari scrise de ei și multe sunt și scurte. Să încapă într-un vizual.
Pisici, animale funny? Content !!! Engagement !!! Share-uri !!! Publicitate zero, mulți fani! Înțelegi? Te-ai prins? Pune pe site-ul organizației cele mai amuzante clipuri video cu pisici și animale. Vei vedea că oamenii vor aprecia foarte mult site-ul companiei.

Mai contează ce content?

Am avut de-a face cu-n client ce mi-a zis că, cu toate că i-am cules e-mailul din SPAM, în gmail, lui i-a adus campania respectivă zeci de cereri. Și-n același timp, Adwords pentru ei n-a funcționat. Nici SEO. SPAM-ul le-a adus zeci de cereri, iar dintr-o cerere ei deja își amortizează investiția.

Și-atunci, mi-am zis: uite, un business care știe marketing digital. Niște profesioniști care au învățat foarte bine nișa lor și care știu să comunice. Blogul este cu Hello World ca singură postare all time.

Prezență social media de primă clasă, cu funny pictures pentru engagement, ca la carte, pe ultimele trenduri.

Mai contează ce content?

Când faci e-mail marketing de tip pushy, da, că nu suntem ușă de biserică, mai contează ce content folosești? Dacă nu ai nici măcar o postare pe blogul companiei, cu toate că l-ai pus în meniul site-ului? Mai contează? Că pe social media, din ce ai auzit tu, e bine să pui funny pictures cu animale, ce n-au nici-o legătură cu audiența ta, pe zona de servicii.

Ce poți discuta cu un astfel de client? Ce argumente să aduci unui astfel de business owner? Când el zice că SPAM-ul aduce clienți, ca singură acțiune profitabilă. Când contentul site-ului companiei încape pe-un a4 și-ți rămâne spațiu… Când blogul este cu Hello World de câteva luni de zile.

Și că ei caută o soluție de tip server e-mail mai ieftină și un furnizor mai ieftin de baze de date…

Mai contează ce content?

Comunicatul de presă rămâne extrem de important în marketingul digital

Mă miram de rezultatele intermediare ale studiului trenduri dot ro marketing online, dar campania derulată zilele astea de Vodafone mi-a dezvăluit cumva că, da, datele sunt ok. Comunicatele de presă, înțelese ca apariții plătite, fie pe bloguri sau site-uri, fie prin simpla lor emitere, rămân o tactică importantă chiar și pentru, sau poate în special, companiile mari.

Vodafone România a câștigat o certificare din partea unei companii de renume în domeniul telecomunicațiilor din Germania.

Dintre toate rețelele din România, Vodafone a obținut scorul cel mai bun pe diverse zone auditate. Lăsând la o parte faptul că aceste audit-uri derulate de compania din Germania reprezintă una dintre cele mai interesante forme de content marketing, Vodafone a utilizat această oportunitate de comunicare pentru a utiliza tactica de comunicate de presă / apariții plătite pentru a se poziționa ca fiind operator de telefonie de calitate.

Utilizatorii consideră din start aparițiile editoriale ale site-urilor cu (P) ca fiind neverosimile. Nu sunt luate în serios, sunt considerate minciuni ale publicitarilor. Dar, atunci când vine un grup specializat în audit, din Germania, și emite acest certificat, iar Vodafone distribuie comunicatul de presă pe cel puțin 3 bloguri ale unor influenceri, acel (P) tinde să capete credibilitate, pierde din acea neverosimilitate specifică aparițiilor cu (P)

Comunicatul de presă nu a expirat.

Agențiile de PR deja l-au îngropat. Dar el n-a murit. Oamenii din digital cred că el e o glumă…

Dar, când vrei să comunici pentru a obține obiective de comunicare din această familie, precum este cea a poziționării brandului într-o anumită zonă a calității serviciilor oferite sau să schimbi cumva poziționarea, este puțin probabil să reușești să o faci printr-o aplicație pe Facebook sau prin CPC. De principiu, tot ce înseamnă publicitate și comunicare a companiilor este minciună și manipulare. Right?

Comunicatul de presă este văzut ca un off advertising effort al companiilor. Într-un, sau printr-un, comunicat de presă o companie este susceptibilă (cu sensul de capabilă) de manipulare. Este o abordare fair. Opusă tacticilor mincinoase specifice PR și advertising. Iar asta tinde să câștige TRUST.

Contentul comunicatului de presă

Ce nu au știut să explice oamenii din PR în ultimii ani, este cum, în fapt, comunicatul de presă cu un anumit tip de content, produs din rațiuni și cu atitudini marketoide sau, mai rău, din rațiuni de SEO […], a devenit inutil.

Și de aici începe marea aventură a contentului. Începe aventura digitală a contentului, ce până la online și digital a fost condiționat de extrem de multe variabile. Aici începe inovația în conținut și comunicare.

Iar atunci când inovația și abordarea de comunicare este una fair, comunicatul de presă nu o să moară.

Marketing digital în 2015: relația cu clienții aduce creșterea vânzărilor

Au fost publicate datele intermediare ale studiului Trenduri dot ro marketing online / digital, pe 2015. Dacă în anii anteriori, cumva, conectarea cu cât mai mulți utilizatori, clienți sau potențiali, reprezenta regula de bază, prin prisma popularității comunităților de brand Facebook, anul ăsta, zic eu, vine cu conștientizarea faptului că, în fapt, Facebook page-ul este doar un canal.

Top 3 obiective de marketing în funcție de prioritatea lor

Vezi detaliat

Top 3 obiective noi în marketing online / digital

Vezi detaliat

Top 3 obiective în funcție de nr mențiuni și prioritatea lor de marketing

Vezi detaliat

Cât despre cum au făcut marketerii split-ul de 100,000 de euro, în cadrul studiului, există un top al tacticilor de marketing online / digital ce a reuști să obțină procentul cel mai mare din bugetul total.

Vezi detaliat

Alte opțiuni

Cod galben de content de la Orange

Apar unele greșeli de content atunci când lucrezi printr-un mecanism sofisticat de planificare a comunicării digitale. Atunci când, să zicem, un brand pune la cale o acțiune de informare, tinde să facă totul într-un mod creativ, uitând de sfânta utilitate și simplitate specifică internetului, ce nu are nevoie de briz-briz-uri specifice work-ului creativilor de publicitate.

Orange Romania crede că-i vară…

Când scriu aceste rânduri, bate un vânt pe balconul locuinței mele din București… de trăiesc cu impresia că o să cadă acoperișul imobilului. E cod galben de vânt. Un grad celsius.

Cu toate astea, spot-ul video de tip ads, derulat de Orange Romania, așa friendly cum a fost gândit de agenție, cu un antreu prietenos, îmi zice că, citez, pentru că e vară…. în București…

Mă înțelegi, deci s-a investit într-un spot cu rolul de informare și promovare a care centerelor Orange. Dar el are o dudă.

Nu este evergreen – are acel insert, friendly, de tip afară e vară și deci nu-l poți folosi iarna. Dacă tot e content informativ, ar trebui să fie limpede și gândit să-l ia pe user de la punctul 0 al relației cu audiența. Iar punctul 0 este o variabilă necunoscută… că plouă, că e soare, că e toamnă, primăvară, etc. spotul informativ tre să fie capabil să comunice cu oricine, oricând într-un mod optim.

Și-aici trebuie să gândești o astfel de acțiune de informare printr-o gândire a unui om de content digital. Clar, un advertizer sau un om de publicitate online nu sesizează astfel de detalii, pentru că ei văd bucata lor. Aici zic eu că este rolul strategului de content sau al designerului de content, capabil să schițeze cu cap conținutul digital. Cu care se mai și merge în zona de publicitate.

Orange Romania crede că ne regăsim…

Dorine, de la Orange Expert, nu îmi aduc aminte ce piesă am ascultat acum 6 minute pe Youtube, dar să țin minte că te-am văzut pe undeva pe tine, pe net….

Deci, te adresezi într-un mod ciudat audienței, prin intermediul acestei campanii de video ads, făcută cumva în grabă, cel mai probabil cu titlul de educațional / content / informativ action.

Dorin îmi vorbește în clipul de mai sus cum că ne-am regăsit.

Dacă spotul face parte dintr-un serial, iar în flow-ul serialului acest spot este primul, clar există o greșeală de producție sau de strategie de informare. I-aș zice o greșeală de content.

Ce rămâne după un content de calitate?

Dorința de cunoaștere este caracteristică naturii umane. Dacă în trecut oamenii aveau ca reper informațional cărțile și presa tipărită, odată cu apariția și dezvoltarea internetului, acesta a devenit principala sursă de informare pentru cei mai mulți dintre noi.

Internetul, în sine, este un mediu permisibil, ușor de utilizat, care pune la dispoziție numeroase platforme prin care putem transmite ceva. Însă tocmai acestă facilitate de expunere a informației nu garantează și calitatea ei… de aici, mult content slab calitativ. Oricine poate deveni creator de conținut, iar pe măsură ce înaintăm în acest domeniu, stabilirea trăsăturilor unui content de calitate este esențială.

Ce ar trebui să aibă un content bun

Informații relevante: chiar dacă o anumită temă a fost abordată de mai mulți creatori de conținut este foarte important ca ea să aducă ceva nou, repetarea acelorași idei plictisește.
Timp alocat pentru research: un cititor experimentat simte atunci când un conținut este construit fără baze solide și fără documentare; cumva autorul transmite și nesiguranța lui asupra veridicității informațiilor.
Obiectivitate: Modul în care este transmis mesajul este foarte important. Cu cât acesta e mai subiectiv, cu atât informația se trasformă mai mult într-o experiență personală. Să lăsăm deci subiectivitatea pentru literatură și blogging.
Expunere logică, structurată: pentru ca informația să fie receptată ușor, ideile trebuie să se îmbine și să curgă unele într-altele. Un conținut fără structură este un conținut rupt. De asemenea, el trebuie să fie lipsit de digresiuni irelevante cu tema.

Trăsăturile de mai sus sunt bineînțeles însoțite de corectitudine. Oricât de bine intenționat ar fi creatorul de conținut, informațiile oferite de el nu pot fi luate în serios dacă încalcă normele gramaticale și ortografice de bun simț (aici nu mă refer și la typos).

Cred că cel mai important pentru un content de calitate este să aducă un plus de cunoștințe cititorului, adică acesta să rămână cu ceva ( o informație utilă) după orice tip de lectură, fie ea informativă sau de delectare, și nu doar cu senzația că și-a irosit timp citind ceva degeaba.

După multe țepe de lectură online luate de-a lungul timpului, un content slab are și el meritul lui. Și după el rămâi cu o experiență utilă. Te învață să fii selectiv cu tipul de content cu care intri în contact și să recunoști rapid calitatea unui text. Vorba aia „ cine s-a fript o dată cu ciorbă, suflă și-n iaurt ”.

Cantitate sau calitate?

Câtă putere au cuvintele? Destul de multă. Spun asta pentru că după accesarea unui site, dacă nu simţim că ne oferă informaţia pe care o căutăm, ieşim fără să stăm pe gânduri. Care este legătura unui site cu puterea cuvintelor? Ei bine, nu neapărat cu puterea dată de cuvinte, cât mai ales, calitatea scrisului.

Contează enorm să ai un site cu un conţinut bun, puternic şi plin de informaţii. Acest aspect face ca vizitatorul site-ului să recomande şi altora, dacă informaţia împărtăşită îi atrage atenţia în vreun fel sau altul.

Cumva, e ca în presă.

Te opreşti din a mai cumpăra un ziar care îţi oferă, fie informaţii proaste, neverificate, iar modalitatea de expunere a lor este una precară. În momentul în care conţinutul pe care-l distribui publicului este scris într-o manieră şcolărească, se simte. Sau atunci când găsim articole de genul: ŞOC şi GROAZĂ! – le accesăm instant, fiind împinşi de curiozitate, doar ca să găsim un lucru banal.

Spre exemplu, eu am renunţat din a mai accesa astfel de articole. Ce e mai trist este faptul că sunt scrise de oameni care au făcut presă şi dinaintea apariţiei acestei mode, dar care cred că publicul cere aşa ceva. În realitate, „jurnaliştii” simt o foame teribilă pentru vizualizări, chiar dacă sunt conştienţi că ceea ce au iscălit nu e demn de a fi numit „ştire”. În consecinţă, ca să atragă, apelează la tertipurile de acest fel.

Eu consider că un articol e citit cu atenţie atunci când are o oarecare greutate. În principiu, articolele de presă trebuie să ofere publicului, nu neapărat ce el cere, ci informaţii care educă, în primul rând. În al doilea rând, informaţiile trebuie să fie veridice. În mod cert, ţii publicul în priză cu titulri ai sus menţionate, insă acel public se va sătura la un moment dat.

Cuvintele au puterea de a-i face pe oameni să simtă anumite lucruri, să rezoneze cu ele.

Cuvintele, dacă sunt cele care trebuie introduse într-un text, schimbă percepţia publicului. Calitatea vine odată cu modul de a scrie. În perioada mea de practică la diverse site-uri de ştiri, postările cu informaţie reală şi interesantă aveau mai multe vizualizări decât cele cu titluri atractive, care nu spuneau mare lucru. Aşadar, atâta vreme, cât oferi oamenilor care te citesc un text de proastă calitate, fie vei decădea în ochii lor şi vor renunţa la a mai citit ceva semnat de acelaşi autor, fie te vei trezi că ei vor vrea articole din ce în ce mai lipsite de substanţă şi fond.

Cred că nu dai publicului ceea ce el cere, ci îi dai ce trebuie să ştie. Şi nu oricum, ci într-o manieră frumoasă, nu doar ambalajul să fie colorat, ci şi cadoul să fie interesant.

Nu orice content este marketing, cum nici orice ad nu este content

Există delimitări clare. Advertizerul, nou sosit în digital, a preluat content în vocabularul lui pentru a se referi la minciunile lui frumoase. Marketerul, ia termenul de content din utilitate. Contenterul, omul de creație din content, digital sau nu, vorbește de content când se referă la produsul său (brut – ca o glumă…).

Userul are și el propriul lui sistem…

Minciuni
Gogoși
Vrăjeli
Chestii funny
Informație – pe care în general nu se poate baza din cauza neglijenței industriei de marketing și comunicare, concentrată pe producția de minciuni ambalate frumos

Și-așa, din mixul ăsta de optici cu privire la content, ne putem întoarce în istorie să aflăm răspunsul la întrebări cheie: Ce a fost mai întâi? Media sau publicitatea?

Răspunsul va fi tras fie înspre publicitate, fie înspre media. Cert este că nici-o variantă nu este corectă pentru că nu se pune întrebarea corectă. Întrebarea corectă este simplă.

Mai există în digital roluri?

Mai există agenții de ATL, BTL, agenții de media, de „monitorizare presă”, mai există intermediari între branduri și audiențe? Răspunsul este nu.

Digitalul, noul ecosistem de comunicare, nu mai permite terțe părți între brand și consumator.

Omul de digital a devenit regele absolut al acestui deceniu, în marketingul companiilor, el reprezintă în anii ăștia omul cheie din business. Iar ca o glumă, sincer mă mir că nu văd știri cu digital marketeri care s-au sinucis prin prisma stresului.

Poate nu știu directorii ăia mari, dar muuulte dude se dau în zilele noastre. Spre exemplu, zilele trecute, m-am dus fără programare la un salon de … tuns/frizerie. La 10,00 dimineața, frizerițele erau pe cafele și discuții aprinse.

Mi-au închis ușa în nas, cu un pliant de pe care scria să descarc o aplicație cu ajutorul căreia să fac o programare…

C-am fost rejectat ca și client n-ar fi o problemă, dar c-am fost trimis să descarc o aplicație ce listează concurența frizeriei din care am fost dat afară este, parcă, prea de tot.

Și ca să mă întorc la subiect, nu orice content este marketing, cum nici orice ad nu este content, contentul din aplicația aia nu era nici ad, nici content, nici marketing. Era o listă și-o hartă unde puteam să mă duc să mă tund atunci când sunt dat afară din frizerie.

Nu era ATL, BTL, PR sau mai știu eu ce drăcie. Era content. Nu ad, nu marketing.

Ce mix de marketing digital / online ai face cu 100,000 EURO?

Asta este dilema studiului trenduri dot RO marketing online din 2015. În ediția din 2015 a fost introdus un simulator, ~~o componentă de simulare a situației~~ în care respondentul face un mix de acțiuni pentru atingerea obiectivelor business-ului său în limita unui buget de 100.000 EURO.

Acțiunile ce pot fi utilizate în cadrul acestui mix sunt nu mai putin de 40, acoperind mai toată zona de practici marketing online / digital, iar obiectivele ce pot fi setate / selectate de respondent sunt atât globale, de management al marketingului online / digital cât și detaliate, de specialitate (creștere rată conversie pe diverse zone ale marketingului).

Este un exercițiu extrem de important pentru orice specialist în marketing.

PS – la finalul chestionarului vei putea exporta într-un pdf planul de marketing

Informația la dietă de detoxifiere

Livrarea unui conținut informativ, explicativ și, în general, orice tip de conținut, se numără printre principalele strategii care pot modela frumos un business, un magazin online, o pagină web, orice fel de proiect.

Însă, livrarea conținutului se împiedică de două mari și vechi probleme.

Cum să informezi sau să dai de știre când deja oamenii sunt sătui de informații? Deschizi calculatorul – ești întâmpinat de zeci de informații, deschizi televizorul – și mai multe informații, deschizi frigiderul – (dacă nu e gol), ai și acolo câteva informații.

Asta ar fi prima problemă.

Iar problema a doua, întotdeauna oamenii doresc și mai mult și mai mult. Nu vrei doar să livrezi un conținut, vrei loialitate, vrei fidelitate, vrei să fii ținut minte și, măcar din acest unghi, nu e rău să îți dorești mai mult.
Revenind la prima problemă, soluționarea poate fi dată de un plan bine pus la punct și îmbrăcat într-o informație suplă și inteligibilă, ușor de parcurs și cinstită.

În alte aspecte ale vieții, am mai auzit noi vorba „nu intra cu bocancii plini de noroi în viața unui om”. Vorba asta se aplică cu mare ușurință și în privința livrării unui conținut. Înainte de a pune la dispoziție o informație, e bine să o scuturi puțin de orice poleială inutilă, de neadevăr și de orice greșeală.

Detaliile nesemnificative au puterea de a acoperi ceea ce este cu adevărat important, neadevărul este cel mai periculos pentru că trage în jos din mai multe perspective și aduce mari pierderi, iar greșelile (de exprimare, de scriere, gramaticale) pun la îndoială calitatea și veridicitatea informațiilor.

Informația – clasicul nu se demodează niciodată…

Pe de altă parte, o informație suplă și concisă, poate fi stilizată cu mici artificii de mare efect. Un titlu bun care să atragă o reacție de „ia hai să vedem”, un prim paragraf care să stârnească curiozitatea, să facă sete de cunoștere, o structură aerisită a conținutului, păstrarea unui fir logic, utilizarea imaginilor, subtitlurilor, comparațiilor sau a cronologiei acolo unde este cazul – toate aceste instrumente au avantajul de a transmite într-un mod eficient informația pe care tu vrei să o transmiți.

Și dacă destinatarul este atras de informație, o parcurge și se simte lămurit, poate revigorat, poate un pic mai deștept, va ține minte, va aștepta și alte informații, poate te va căuta, te va recomanda.

Tot ceea ce reușești să construiești se poate dărâma atunci când uiți că ești responsabil de ceea ce scrii, de ceea ce oferi. Informațiile sunt prea multe, deocamdată ele pot doar informa și rareori, pot educa, oamenii cu greu reușesc să își dezvolte latura selectivă, și astfel, responsabilitatea asupra celor scrise este de bun simț.

Informația concisă, la obiect, ușor cosmetizată poate fi chiar chintesența proiectului tău.

Clasicul nu se demodează niciodată, și-apoi, însăși Jackie Kennedy spunea “Vreau minimă informație oferită cu maximă politețe.”