INTERVIU: Andra Ionescu (desprejoburi.com) despre content-ul care se vrea o “poarta” intre irealitatea data de bancile facultatii si realitatea pietei muncii

2ebaa4dAndra Ionescu este pasionata de scris de cand se stie, ideea de a lansa site-ul desprejoburi.com i-a venit in momentul in care si-a dat seama ca sunt foarte multi oameni in jurul ei care au nevoie de sfaturi in ceea ce priveste orientarea in cariera, trecand prin dificultatea  obtinerii primului job dupa absolvire, experimentand, in acelasi timp, greutatea de a se adapta cerintelor, de cele mai multe ori, dure, ale pietei muncii.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Ti-ai ales un subiect de content (job) extrem de cautat, as vrea sa-mi zici de unde a pornit ideea de a realiza acest blog și ce dificultăți ai intampinat, atat la lansarea proiectului cat si de-a lungul timpului?

Andra Ionescu (desprejoburi.com): În timpul facultatii, foarte putini prieteni se preocupau de ideea de a-si gasi un job. Cei care o faceau, acceptau cam orice, dar majoritatea erau finantati de acasa, prin urmare aveau ca unic interes sa traiasca la maxim viata de student. Lucrurile s-au schimbat radical dupa absolvire. Foarte multi colegi, amici, devenisera extrem de frustrati din cauza imposibilitatii de a gasi un job pe masura asteptarilor. Incercam sa-i ajut cu o vorba buna, un sfat si cam atat. Apoi am realizat ca pot face mai mult la o scala larga. De aici a pornit ideea de a lansa https://www.desprejoburi.com. Probabil cea mai mare dificultate a fost castigarea increderii cititorilor. La inceput orice fel de initiativa este privita pe de o parte cu entuziasm, dar pe de alta parte si cu suspiciune. Consolidarea imaginii a fost si este in continuare cel mai important pas pentru mine.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Cat ore pe săptămîna iti ocupa acest blog și cat durează scrierea unui articol? Ai o structura?

Andra Ionescu (desprejoburi.com): Sincer, imi este destul de dificil sa estimez. De obicei, ti-e aproape imposibil sa spui cu exactitate cat dureaza sa faci un lucru realizat din pasiune. As putea sa spun ca ii dedic in jur de 15-16 ore pe saptamana, incluzand raspunsurile pe care le dau la e-mail-urile primite din partea cititorilor. Scrierea unui articol, imi ia destul de putin. Intre 15 si 30 de minute. Scrisul a fost dintotdeauna “prima mea dragoste”. In general, imi place organizarea si in viata mea profesionala obisnuiesc sa fiu destul de riguroasa in planificarea task-urilor. Insa, blogul este o alta poveste. Nu urmaresc o structura anume, pentru ca atat mie, cat si cititorilor mei, ne place ca fluxul sa fie permanent spontan. Daca stii exact ceea ce urmeaza, deja iti pierzi din interes.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Care sunt sursele tale de documentare, atat online si offline? Cu alte cuvinte, ce te inspira?

Andra Ionescu (desprejoburi.com): Desi o sa para ciudat, o spun cat se poate de sincer. Evit sursele de documentare clasice. Website-urile de joburi, articole de genul “tips & tricks” scrise de cunoscuti oameni din zona HR sau asa zisele informatii de dezvoltare personala. Nu vreau sa jignesc pe nimeni, sunt cat se poate de utile, in general, iar pe mine personal, m-au ajutat ocazional cand am avut nevoie. Insa, tocmai de aceea a devenit acest blog atat de popular intr-un timp foarte scurt. Pentru ca incerc sa ma inspir din fapte cat se poate de reale, dar in acelasi timp ofer o opinie cat se poate de subiectiva. Nu exista “asa da”, “asa nu”, e relativa notiunea. Oamenii citesc acest blog avand sentimentul ca cineva la fel de tanar ca si ei e acolo, in mediul online, se confrunta cu fix aceleasi probleme si incearca sa-I ajute. Bineinteles, de multe ori ma inspir din chestii care mi se intampla mie in viata de zi cu zi. Un exemplu de astfel de articol: https://www.desprejoburi.com/index.php/2012/12/10/daca-am-bani-sa-merg-la-mall-e-suficient/. Cotidianul imi ofera indeajuns de multe teme pe care le pot aborda cu succes.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Pentru realizarea articolelor ti s-a intamplat sa mergi pe teren pentru a vorbi cu oameni din companii, oameni din departamentele de HR?

Andra Ionescu (desprejoburi.com): In mod clar mersul pe teren e esential. Vorbim despre joburi si cariera si n-as putea sa sustin singura un flux pertinent de informatii. Am avut multe articole apreciate de tineri care au fost realizate in colaborare cu oameni din departemente de HR. Consider ca e absolut mandatoriu sa stii ce se intampla si de partea cealalta a baricadei. Ca si tanar absolvent de facultate, cel mai des te informezi din surse deja mult prea rodate in sensul rau al cuvantului. Acestea sunt de obicei: prietenii, colegii, fratii mai mari sau diversi oameni frustrati care-si expun parerea online. De aceea ei sunt in pericol de a face primul pas in cariera cu niste opinii gresite, cum ar fi:

– Angajatorii ne trateaza ca pe niste sclavi.

– Daca n-ai experienta, nu ai sanse sa obtii un loc de munca.

– Fara pile nu poti sa avansezi etc

Toate aceste pareri duc la acumularea de frustrari inca de la inceput. De aceea, in mintea tanarului trebuie sa existe permanent acea balanta in echlibiru. Pe un taler poate pune impresiile anturajului si pe celalalt e necesar sa adauge opinia oficiala a companiei. La un moment dat sunt sigura ca talerele isi pot gasi un echilibru aproximativ si poate lua o decizia inteleapta in startul de cariera. Un astfel de articol care a atras atentia tinerilor a fost realizat in colaborare cu BitDefender, avand ca tema inceputul carierei in viata unui inginer de software. https://www.desprejoburi.com/index.php/2013/08/15/bitdefender-dincolo-de-mituri/

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Care a fost cel mai citit articol al tau? Cum ii explici succesul?

Andra Ionescu (desprejoburi.com): Pot spune ca ma mandresc cu o serie de articole care au avut succesul la care ma asteptam. Insa categoric, cel mai citit si apreciat de tineri a fost: https://www.desprejoburi.com/index.php/2013/01/15/azi-nu-sunt-in-sesiune/. In cifre, pot spune ca a avut peste 10.000 de cititori unici si dupa cum se poate observa a trecut de 1000 de like-uri pe Facebook. Sunt sigura ca motivul principal a fost faptul ca fiecare persoana care a ajuns pe bancile facultatii, a trecut cu siguranta prin toate aceste temeri si nelinisti expuse aici. Fiind vorba de un eveniment atat de celebru in viata studentilor, sesiunea, si mai precis o descriere a trairilor dinaintea acelui examen pentru care nu te-ai pregatit, cu certitudine a ajuns fix la inima lor.

 (Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Ce ti-ai propus cu acest blog?

Andra Ionescu (desprejoburi.com): Am observat ca ceea ce lipseste momentan in viata tinerilor este acea poarta intre mediul educational si mediul profesional de lucru. In cadrul studiilor universitare invata foarte multe lucruri pe care le considera importante, iar apoi se confrunta cu dezinteresul companiilor pentru aproximativ tot ceea ce au studiat cu atata sarguinta. Profesorii vor ceva de la ei, realitatea le cere total altceva, de aceea ei sunt foarte dezorientati. In timp vreau sa pun la dispozitia lor acele informatii concrete din partea firmelor, expuse exact pe intelesul lor, care sa-I ajute ca la primul interviu serios sa suplineasca cumva lipsa experientei si sa arate angajatorului ca merita a fi luati in seama. Prin intermediul acestei “porti”, tanarul ar trebui sa zareasca si viata de dincolo de zidurile universitatii. Macar sa arunce o privire asupra ei. Iar eu as fi multumita.

 

Blogurile de nișă – 2009-2013

În 2010 am realizat prima analiză cu privire la ce înseamnă primele 10 bloguri de nisă în dot ro. De atunci, în fiecare an, în luna august, realizăm acelaşi studiu din dorinţa de a scoate în evidenţă cât de popular este contentul specific, publishingul de nişă, făcut prin intermediul unor astfel de bloguri.

În 2013 studiul a fost realizat in august, la fel ca şi în 2010, 2011 şi 2012, utilizând datele publice de trafic din luna iulie, iar rezultatul vi-l prezentăm mai jos:

Ce spun datele Trafic.ro din 2013, iulie, despre traficul blogurilor de nisă?

Primele 10 bloguri de nisă atrag un trafic cumulat de 1.82 milioane de unici lunar. În 2012 datele spuneau de 1.58 milioane unici, în aceaşi perioada a anului. Anul 2011 raporta un trafic de 1.95 milioane unici, iar în 2010, în primul an când a fost realizat studiul, datele spuneau de 1.42 milioane unici.

Din lista de bloguri de nişă, top 10, au ieşit o serie de bloguri, dar au intrat altle. Focusul studiului este pe monitorizarea constantă a traficului cumulat în comparaţie cu traficul altor site-uri.

Spre exemplu, în 2010, traficul cumulat al primelor 10 bloguri de nişă reprezenta 30% din traficul hi5.com versiunea în limba română. Un an mai târziu, traficul blogurilor avea să reprezinte aproximativ 85% din traficul hi5.com. Să ne aducem aminte, hi5.com înregistra în 2010 aproximativ 4 milioane de unici, iar asta îi asigura un loc 1 în trafic.ro.

Cum stau blogurile de nişă în comparaţie cu site-urile

Analiza traficului blogurilor de nişă este făcută în strânsă corelaţie cu o serie de site-uri etalon pentru online media românească.

*In 2009 nu s-au luat in calcul doar site-urile etalon.

Poziţia 10 ocupată în 2013, faţă de 22 în 2009, printre site-uri etalon pentru online media românească, scoate în evidenţă o serie de lucruri interesante:

  • Traficul înregistrat de conţinutul de nişă de pe bloguri aproape că s-a dublat intre 2009 şi 2013
  • Prin comparaţia cu un set bine definit de site-uri din top site-uri trafic.ro se poate urmări o evoluţie a preferinţelor de consum online media

trafic-bloguri-nisa-10Primele 10 bloguri de nişă intră în top 10 site-uri monitorizate – pe locul 10

Creşterea cu o poziţie în acest top al site-urilor etalon pentru online media românească este o creştere ce poate părea mică.

Eu consider că aici se poate observa trendul ascendent al consumului de content de nişă, publicat pe bloguri. Să nu uităm, site-urile din top 10 trafic .ro sunt site-uri ce au evoluat mult în utlimul an.

Cu toate astea, locul 10 ocupat de traficul cumulat al blogurilor de nișă, intr-un top al site-urilor etalon pentru online media românească nu trezește interesul online marketerilor. SATI nu monitorizează nici măcar un blog de nișă. Nu-i treaba lor, corect, dar dilema încă rămâne.

Pentru publishingul de nișă, singura speranță rămâne viziunea marketerilor din companii…

Cum se scrie un brief de content?

Totul pleacă de la brief. Fără un brief nimic nu poate fi făcut marketing și publicitate. Și cu toate astea se face marketing&publicitate fără brief.  Uneori bine, alteori prost. Având asta în minte și multe alte experiențe pe zona de content în ultimii 4 ani, în urmă cu vreo 2-3 luni, am lansat o platformă de briefing de content.

“Surpriză de proporții”, zilele trecute am primit un brief de content din partea unui business prin intermediul platformei. Este primul brief trimis de un client, după 6 incercări nereușite cu alți clienți lipsiți de timp, în ultimele 3 luni. Ăsta e motivul pentru care m-am decis să scriu despre platformă deabea azi.

Ce face platforma de content briefing?

Platforma de content briefing scanează business-ul în căutarea informațiilor relevante pentru dezvoltarea unei strategii de content, marketing sau nu. Practica de briefing este adoptată cumva din zona de publicitate și este, după părerea mea, o chestie fără de care NU SE POATE FACE CONTENT MARKETING RELEVANT. Brands are publishers, right?

  • Identifică corect audienta;
  • Defineste clar obiectivele;
  • Stabilește mediul de difuzare;
  • Traseaza liniile de comunicare/content;
  • Menţionează cantitativul.

Ce conține platforma de content briefing?

Platforma este dezvoltată pe Lime Survey, un soft sursă deschisă, liber, specializat în zona de chestionare si research. Are aspectul unui chestionar step-by-step, iar ca durată de completare are aproximativ 15-25 minute, în funcție de complexitatea abordării de marketing.

Datele trimise în cadrul platformei sunt trimise în contextul unui angajament de tipul confidential disclosure agreement (CDA), ce poate fi semnat de Mediawrite, The Web Content-Media Agency și compania care trimite brief-ul.

Secțiunile, pașii, brief-ului sunt reprezentați de numărul de categorii informații necesare, ulterior, în procesul de construcție a unei strategii de content

  • Despre business/organizatie
  • Despre obiective
  • Despre audienta
  • Despre mediile utilizate
  • Despre cantitativ/timing
  • KPI – evaluare rezultate
  • Date contact

Beneficii

Oferă strategilor de content toate informațiile de care au nevoie pentru a dezvolta direcții coerente de content. Fără detalii uitate, fără elemente ce nu au fost luate în calcul în momentul în care s-a luat decizia de strategie pe content. Teoria spune extrem de multe în domeniu, dar distanța până la punerea in practică și execuție este foarte mare. Platforma de briefing de content rezolvă, pe deplin, aceste inconveniente.

Oferă producătorilor de conținut informația atât de necesară în activitatea de zi cu zi. De la informații esențiale despre business-ul marketat, până la concurență și contextul în care se derulează activitatea de content,, alături de indicatorii de performanță necesari evaluării performanței.

Oferă oamenilor de comunicare online – care uneori sunt și content producers – toate informațiile de care au nevoie pentru a cristaliza acțiunile lor în jurul unor obiective concrete și măsurabile, intr-o zonă în care există foarte multe variabile și necunoscute.

Oferă online marketing managerilor o experiență interesantă cu privire la marketingul online al unui business prin trecerea în revistă a business-ului. Cum am analizat platforma pe toate părțile, am descoperit că utilitatea ei nu se opreste doar la briefuirea unui content producer, agenție sau freelancer, ci merge până la reevaluarea marketingului online.

Dacă ești curios, poți testa platforma chiar aici. Orice feedback este bine venit in contextul în care, în 2014, intenționăm să lansăm o noua versiune.

De ce prinde caterinca la romani? INTERVIU:Radu Alexandru (piticigratis.ro)

14795_538033839564505_36651665_n
Ĩn spatele site-ului de umor si caterincă piticigratis.com se afla Radu Alexandru. Stilul nonconformist de a scrie, sinceritatea şi umorul bine dozat, i-au adus tãnarului din Galaţi faima online. Cum trebuie sa scrii ca lumea să te citească? Ce e mai important, ce spui sau felul în care vorbești despre un anumit lucru? De ce prinde caterinca aşa bine la romãni? Acestea sunt doar cãteva dintre subiectele abordate in interviul de mai jos.

Iulia Cimpoeru – Contentpedia):  De cãt timp ai pasiunea de a scrie şi cum s-a manifestat la început?

Radu Alexandru (piticigratis.com): De prin 2007. Până atunci nu prea mi-a trecut prin cap că ar trebui să scriu. Mă tot freca un prieten la cap să fac un blog. Habar n-aveam ce e aia. El mă văzuse trolând pe forumuri şi avea impresia că aş putea scrie chestii. Concomitent şi fără nici o legătură am văzut anunţ în Caţavencu. Căutau tineri care să scrie în ziar. Fiind foarte şomer şi fără chef de muncă serioasă, am trimis texte. M-au luat pe mine şi pe Manţog. Omu’ e la Kamikaze acum. Şi aşa m-am apucat de scris. Şi într-o parte şi în alta.

Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Cãt îţi ia sã te documentezi pentru un articol de blog şi care sunt sursele tale de inspiraţie?

Radu Alexandru (piticigratis.com): Habar n-am de documentare. Îmi vine o idee, mă gândesc la ea până e formulată bine în cap şi o scriu. Asta poate dura o ora sau o zi. Dacă nu e o chestie pur din capul meu, şi scriu despre ceva real, mă uit prin ziare, să văd clar ce s-a întâmplat şi cum îşi dau proştii cu părerea.

Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Care a fost cel mai citit articol de-al tãu şi cãrui fapt crezi cã se datorează acest lucru?

Radu Alexandru (piticigratis.com): Habar n-am. Alea primele cu poziţiile sexuale au rupt şi mi-au adus prima oară trafic serios. Dar nu era Facebook pe atunci şi chestii de împrăştiat articole. Se împrăştiau mai greu. Prin linkuri pe Yahoo şi pe site-uri. Acum dacă îi place cuiva ceva, pune pe Facebook şi văd instant câteva sute de oameni. Se împrăştie mai repede un articol popular. Dar alea au fost citite constant şi trimise pe mail de corporatiști. Au ajuns în tenebrele internetului cu autor anonim. Aşa, clar, ăla cu Viva Mamaia de anul ăsta a strâns vreo 15 000 de share-uri. Am avut cam 100 000 de unici pe el în săptămâna aia. Şi ăla de pe Vice cu eleva Sabina şi bentiţa ei tot pe acolo s-a dus.

Articolele populare sunt ălea în care tratezi un subiect important al zilei, în legătură cu care toţi proştii au o opinie şi vor să şi-o exprime. Şi îţi exprimi o opinie care e fix inversul opiniei majoritare. De obicei la orice chestie taberele se împart în 40% 60%. Scrii opinia de 40%. Ăia o să intre şi o să dea share, că se simt minoritari şi se mândresc cu faptul că sunt într-o minoritate şi ăilalţi 60% o să intre să se contrarieze, pentru că prostul are nevoie de motive să fie contrariat. E o reţetă aşa de simplă. A, şi scrii textul pe puncte clare, 1 2 3 4 5. Prostul va simţi că dacă e listuţă e mai uşor de citit, altfel nu se încumetă la mai mult de 1000 de caractere. De-aia TNR au 1000 de caractere. Că publicul e idiot. Dar poţi să păcăleşti idiotul cu listuţe. Şi spărgând textul cu poze. Ca să nu-l doară creierul de la citit prea mult.

Până la urmă un text nu e popular decât dacă e citit de foarte mulţi idioţi. Nu există texte populare doar la oameni deştepţi. Sunt atât de puţini încât nici dacă ar citi TOŢI din ţară nu ar fi un articol popular.

Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Cãnd scrii, care sunt acele elemente pe care vrei se le atingi la nivel de content?

Radu Alexandru (piticigratis.com): Vreau să scriu texte la care eu râd şi la care râd şi oamenii pe care îi plac. În rest, vreau să enervez cât mai mulţi proşti. Mă simt bine ştiind că există o masă de icsuleşti undeva care fac spume le gură. Că e un icsulescu care stă contrariat şi strânge din pumn şi se oftică şi îl sună pe alt icsulescu “ai auzit bă ce a zis ratatul ăla de Radu de noi, icsuleştii? mamă ce i-aş spune şi i-aş face”. Şi nu îmi spun nimic că nu îi ascult. Şi nu îmi fac nimic că n-au tupeu de borfaşi. Şi dacă accelerz ulcerul în 100 de proşti în viaţa asta mă simt împlinit.

Iulia Cimpoeru – Contentpedia):  Cât de mult conteazã “ce spui” şi cãt de mult conteazã “cum spui”?

Radu Alexandru (piticigratis.com): A se vedea 3. Pe lângă asta, trebuie să ai şi ceva interesant de zis. Nu trebuie să fie inteligent. Nici măcar hazliu. Ci doar interesant. Spune o poveste. Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primeşte like.

Monetizarea conținutului, moartea pasiunii – Partea#3

clabucel
Sursa – https://www.iqads.ro/a_26756

De mai mult timp vreau să scot in evidență o serie de practici ale marilor branduri din punctul de vedere al contentului. În urmă cu aproximativ o lună, în căutările mele prin prezențele online ale brandurilor românești am dat peste Dero.

În prezența online a brandului am regăsit modelul perfect de așa nu.

Lipsa timpului nu mi-a permis să scriu atunci pe subiect. M-am reîntors la el azi, odata cu evenimentul organizat zilele trecute de brand în clubul Fabrica din București. Acel eveniment a pus capac.

Context

Piața de detergenți din România este estimată în momentul de față la 140-170 mi euro. În 2008, piața a fost estimată la 240 mil. Deh, criza.  Dero este un brand dintre cele mai notorii în Romania – care întâmplator se confundă și cu categoria, ideal de marketing si comunicare. A apărut în Romania pe vrema lui Ceaușescu iar ulterior, în 1996, a fost preluat de Unilever.

Lider ca volum vânzări în 2012, Dero bate acolo unde românii cheltuiesc anual intre 7-9 euro pentru detergent – conform unor estimări ale redacției Zf.ro.

Deci bani de comunicare sunt.

Intrigă

Dero invitatie eveniment Fabrica

Cum spuneam la începutul acestui text, în urmă cu aproximativ o luna am dat iama prin prezențele online ale unor mari branduri românești și m-am oprit asupra unuia, prin prisma minusurilor din punctul de vedere al contentului – atât în cadrul site-ului, cât si în abordarea comunității de pe Facebook.

Spală românește

Spală românește este o activare a brandului prin diverse locații din țară, care în București a ajuns la Adfel cu o activare altfel, cum o cere și natura eventului.

dero-content-marketing-street-deliveryPeripețiile în mediul urban ale acestui Clăbucilă, veritabil hipster, urban și cu venituri cu mult peste medie, dar nu numai, nu se opresc aici.

Casapedia.ro

Un proiect extrem de interesent al Unilever. Ar merita chiar și un premiu. Un veritabil proiect de content marketing, însă bazat pe întrebări trimise de utilizatori, în cadrul căruia compania (Unilever) construiește o comunitate a consumatorilor produselor, în jurul unor probleme products related. Ce mi-a plăcut mai mult în proiectul ăsta este secțiunea Condica petelor. De ce? A reușit sa câștige poziții foarte bune pe căutările de tipul cum scot petele de…  

Toate cele menționate mai sus ți se par interesante, știu, dar în continuare vei vedea că lucrurile, din ignoranță, nu sunt chiar asa colorate.

Ceea ce probabil e numit intern content marketing nu e content marketing.

Deznodământ

În contextul în care 96% dintre români declară că utilizează internetul pentru informare, iar logica îmi spune ca în mediul online brandul ar trebui cumva să răspundă și să se comporte ca atare, prin site-ul, cartea de vizită a produsului, lucrurile nu stau deloc așa.

Atenție – eu nu fac aici un exercițiu de deontologie, profesionalism sau morală. Pun toate acțiunile brandului, atât din offline cât și din online în contextul unor minusuri pe partea de content. Fac asta în cadrul seriei de postări cu titlu sugestiv: Monetizarea conținutului, moartea pasiunii.

Raftul Dero – dero.ro

Celălalt punct de bază, după Facebook, al marketingului online din zilele noastre este site-ul produsului. Gândițivă că nu exista pe internet nicio altă sursă de informații cu privire la produs. Și e importantă informare conform studiului citat mai sus.

Cam așa arată pagina produsului principal

site-ul-dero-pagina-produs-1

Probabil vă intrebați unde ajungem când dăm click pe acel link de ingrediente si precauții. Iată, mai jos, ce putem afla despre produs.

site-ul-dero-pagina-produs-2

site-ul-dero-pagina-produs-3Atât și nimic mai mult.

Mă rog, mai exista un list al bucuriilor aduse de produs. Aș fi pus acolo un list al spălăturilor ce pot fi făcute cu acest tip de detergent – manual, automat, temperatură apă, tipuri materiale, etc. Alte chestii pe care, sincer, eu unul nu le cunosc.

 

Celelalte produse ale lui Clăbucel, parfumate, iarăși, păstrând aceași direcție, păstrează și lipsa de informație relevantă. Căci, da, compoziția produsului în termeni greu de înțeles, nu este content marketing.

site-ul-dero-pagina-produs-4

În plus, față de paginile produselor clasice, bazate pe ozon, cele bazate pe parfum conțin o listă a unor articole, mai puțin aranjate, despre plantele și parfumurile detergenților.

Hai să aruncăm o privire prin paginile cu informații despre parfumurile Dero.

site-ul-dero-pagina-produs-5

și, mai departe pe levănțică

site-ul-dero-pagina-produs-6

 

Antiseptic, vindecă cicatricile, dezinfectează și curăță. De ce aș vrea ca hainele mele să miroasa alike? Ce marketăm cu acest content, despre ce vorbim? Parfumul? Planta? Utilizarea ei?

Aș zice că parfumul, iar contentul nu mă prea face să-mi doresc acest parfum, că nu prea mă face să visez, să mi-l imaginez.

… pentru ca în final să dăm peste o variantă de Dero cu 5 plante despre care nu s-a mai scris și, drept urmare, nu le știm.

site-ul-dero-pagina-produs-8 Ozon, ce parfum…

Că din site-ul de prezentare a detergentului Dero lipsește cu desăvârșire orice mențiune cu privire la ozon mi se pare crimă fără pedeapsă. Că din online-ul românesc lipsește cu desăvârșire informație despre detergenții cu ozon mi se pare oarecum natural. Nici măcar web publisherii mari, serioși, n-au fost capabili să scoată vreun material serios pe acest subiect. Și, credeți-mă, e de scris mult pe acest subiect, uitați-vă un pic pe afară.

Că formula lui Dero “cu ozon”, e eco, energy saving, detergent saver și-n ultimă instanță că te ajută să economisești nicio vorbă.

Content lipsă?

Am urmărit cu atenție contentul comunității Dero de pe Facebook. Am urmărit și contentul Casapedia. Pe Casapedia, limita maximă pe care o atinge contentul este aceea în care userii intreaba, iar brandul răspunde cu ad și “comunitatea” cu răspunsuri exhaustive.

site-ul-dero-pagina-produs-9
Captura din pagina de intrebari si raspunsuri, pagina in care este afisat un spatiu de promovare a produsului. Practica asemanatoare cu publicitatea.

Contentul către care este trimis utilizatorul în cadrul acestui Casapedia este, în fapt, un ad. Publicitatea contextuală nu este content marketing.

site-ul-dero-pagina-produs-10

clabucel-pic-1
Sursa – https://www.iqads.ro/a_26756

Clăbucel a ucis cu sânge rece content marketingul. Branded entertainment-ul a luat-o înaintea contentului.

Baloanele de săpun au luat locul argumentelor.

Moartea pasiunii despre care scriu în această serie de postări spre asta bate. Monetizarea contentului nu poate fi făcută în astfel de condiții.

Nu este un caz singular. Povestea este generalizată la mai toate prezențele online.

Publicitate de tipul in your face, peste contentul site-urilor, este singura modalitate prin care văd managerii brandurilor să monetizeze pasiunea pentru content.

 

Telespectatori VS Fani

lidl-romania-fani-facebookLidl a anunțat astăzi că, în curând, va ajunge la un număr de 1 milion de fani în cadrul Facebook. Wow! Știți ce inseamnă asta in cifre de MARCOM? Ba, mai mult, știți ca un fan de Facebook e more valuable pentru o companie decât un telespectator prins intr-un punct de rating atunci când ruleaza un spot publicitar?

Anunțul ăsta vine intr-un moment foarte delicat. Facebook a anunțat, parcă acum o săptamână, modificări pe modalitatea de afișare a contentului. Adică, după câțiva ani în care brandurile au investit în conectarea cu cât mai mulți utilizatori, vor trebui sa treacă testul contentului pentru a se bucura de audiența câștigată acolo, pe Facebook. Dacă nu vor trece cu brio, Facebook va reprezenta pentru ele încă o platformă în care vor fi nevoite să plătească pentru apariție pe wall-ul fanilor lor. Ciudat? Nu?…

Rating sau Reach pe FB pentru un brand?

Televiziunile se bat lună de lună pentru un anumit numar procente audiență. În cadrul Facebook, brandurile de business și brandurile de media, laolaltă, se bat pe 6 mil. utilizatori. Un telespectator nu e tot aia cu un fan pe Facebook, prin ochii unui brand manager, cel puțin eu asta cred.

Impactul unui post pe Facebook VS un spot TV nu știu să fi fost studiat până în momentul de față în Romania și nici la nivel internațional nu-mi aduc aminte să fi citit ceva.

Spot TV sau post pe Facebook?

Dacă un brand are pe fiecare postare – de self promo, right? – pe Facebook, un reach de 10-20% din numărul total de fani, în cazul Lidl România pe Facebook, asta se traduce în aproximativ 100,000-200,000 de utilizatori, la nivel național.

Cifrele de audienta tv vs Lidl
Cifre audienta medie posturi tv, iulie, 2013, Romania. Insert reach-ul avut de pagina Lidl conform estimarilor. Sursa datelor audienta https://www.arma.org.ro/ro/audiente

200,000 de utilizatori, tradusi în rating TV, la nivelul audiențelor medii ale lunii iulie, din România pe mediul național, rezultă un spectaculos loc 4, între cele mai mari posturi TV.

Nu comparăm merele cu perele, dar e bine să le gustăm.

Tradusă prin ochii omului de marketing, o postare de-a Lidl pe Facebook face cât o difuzare pe TV. Ba, surprinzător, o postare de-a Lidl pe Facebook atinge o audiență aproape egală cu cea medie a Realitatea + RTV la un loc – conform cifrelor oficiale pe iulie, 2013.

Greu de crezut, right?

Cât costă?

Aici lucrurile sunt atât de complexe pe cât sunt de confidențiale sumele plătite efectiv pentru publicitatea TV. Facebook, în schimb, are cărțile pe față. Cu 1000 euro poți obține aprox 10 mil afișări ale contentului tau, publicitar sau nu, video, text sau grafic, la nivel național, 20-55 ani, male female.

Pe TV este greu să cunoști prețurile… exacte… Trebuie să treci printr-o serie de experiențe SF ca să afli prețul corect… Totuși, am întâlnit și români fericiți! RTV Dolj cere vreo 19 RON per difuzare spot TV, la nivel local.

rtv-dolj-rate-card

Merită?

Și-n Facebook oamenii fug de publicitate, așa cum se întâmplă și în televiziune. Experiența unei postări pe wall-ul unui utilizator VS experiența pe care o are același utilizator, dar telespectator, zic eu că înclină în favoarea Facebook-ului.

Diferența este dată de conținutul publicitar care, odată cu mediul online, tinde să devină content – nu de alta, dar userii nu mai înghit publicitatea și repede trântesc un comment pe care, din fața televizorului, nu-l pot da.

INTERVIU: Dan Dragomir (computerblog.ro): “Am vazut produse care au avut un succes fulminant, dar am vazut si gadgeturi excelente care nu au reusit sa vanda si au disparut”

263502_10150255395716730_5653845_nDan Dragomir scrie inca din 2001 despre Internet, comunicatii, gadgeturi si tehnologii. Blogul sau, computerblog.ro, este unul dintre cele mai cunoscute bloguri in domeniul IT&C. In martie, 2011, computerblog.ro a castigat premiul pentru “Cel mai bun blog de tehnologie” la RoBlogFest.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): De unde a pornit ideea computerblog.ro si cum ai gandit primele articole?

Dan Dragomir (computerblog.ro): Ideea a venit din mers. Eu am fost ziarist din 1995, am lucrat la Jurnalul National, Ziarul Financiar, Saptamana Financiara. Am condus o revista despre Internet in 1999, pe vremea cand lumea folosea dial-up. Prin 2001, cand scriam la ZF, povesteam des despre ce se intampla in SUA in industria online. Chiar daca fusese crah-ul dot-com in 2000, lumea era tot la fel de entuziasmata de proiectele online. Pe-atunci a aparut si fenomenul jurnalismului cetatenesc – oamenii invatau sa faca site-uri, sa isi faca propriile pagini si sa povesteasca acolo ce pățeau. Primul meu proiect (https://www.okey.ro/) l-am gandit in 2004 si l-am lansat in 2005. Apoi, pentru ca tot scriam pe IT am facut un forum dedicat (https://www.pcforum.ro/). Cam prin 2006 am făcut un blog de genul dan.pcforum.ro si scriam despre diverse. Succesul si recunoasterea a venit odată cu mutarea pe dandragomir.biz, un domeniu care mi-a permis sa cresc si sa atrag atenția asupra ceea ce scriam. Dar pentru ca nu era un domeniu .ro am avut in continuare dificultati, inclusiv la nivel de SEO, dar si la nivel de perceptie (lumea tot vorbea despre dandragomir.ro care nu este un site al meu, a fost cumparat de altcineva si nu l-am putut cumpara de la el).

Asa ca din 2011 activez pe https://www.computerblog.ro/

Primele articole erau despre gadgeturi, zona care a si prins la public, iar unele au fost cu experiente personale.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia):Care sunt principalele 5 lucruri pe care o recenzie despre un gadget ar trebui sa le contina?

Dan Dragomir (computerblog.ro): Primul lucru despre recenzii – ele ar trebui sa fie facute de oameni care se pricep cat de cat la gadgetul / tehnologia / serviciul respectiv. Ok, orice consumator isi poate da cu parerea, dar acel articol nu poate fi o recenzie.

Al doilea lucru, o recenzie trebuie sa fie parerea ta sincera dupa interactiunea cu produsul/serviciul. Nu un copy+paste dupa comunicatul de presa si in niciun caz traducere dupa parerea altcuiva despre acel lucru. Urasc sa vad traduceri pe post de opinii, mai ales fara sa precizeze macar sursa infomatiei.

In al treilea rand, o recenzie trebuie sa contina si elemente negative. Nu exista produs perfect, oricand ai ceva de imbunatatit, ceva ce nu ti-a placut. Ceva ce se poate face mai bine alta data. Orice recenzie care lauda exclusiv nu este credibila.

In al patrulea rand este nevoie de imagine si vorbesc aici de poze facute de autorul recenziei. Sunt multi, inclusiv la varful blogosferei, care spun ca au facut recenzie si scriu pareri propii, dar ilustreaza cu imaginile de PR sau cu imaginii luate de pe alte site-uri. Mi se pare neprofesionist.

In fine, traim in era video online. Toata lumea urmareste video pe Youtube, iar materialul ilustrat astfel are un impact mai mare. Dar repet, propria experienta, nu cea a altcuiva.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Pe o scara de la 1 la 10 cat de mult conteaza utilitatea unui articol din zona tehnologica? Dar atractivitatea stilistica si vizuala? Motiveaza te rog.

Dan Dragomir (computerblog.ro): Daca un articol nu este util, atunci nu are rost sa-l scrii. Ok, mai sunt si infomari generale sa zicem, care n-ar fi chiar utile tuturor, dar daca le publici se presupune ca ele au valoare pentru cineva. Bineinteles, daca vrei sa fi relevant pentru cititor, trebuie sa publici mai ales informatii utile.

Zona de tehnologie este de importanta maxima, este cea mai dinamica industrie si cine are informatia castiga. Oamenii fac achizitii, deseori de sute si mii de euro, vor sa fie bine informati.

Partea de stilistica este importanta doar pentru o anumita categorie de public, cel bine educat, dar care are si cei mai multi bani pentru achizitii. Pentru cei tineri conteaza mai mult informatia, cat mai succinta si disponibila cat mai rapid. Partea vizuala este insa esentiala pentru toti vizitatorii.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Ai o structura pe care o respecti atunci cand scrii o recenzie a unui produs? Daca da, care este aceasta?

Dan Dragomir (computerblog.ro): Pentru orice articol de tip review trec prin niște etape mari – introducerea care reprezinta primele impresii si experiente cu device-ul sau serviciul respectiv, plus o scurta comparatie cu alte produse / servicii concurente – apoi partea de pro si contra unde sintetizez, pentru cei grabiti, plusuri si minusuri. Apoi detaliez fiecare parte – design si materiale, hardware, software, aplicatii. La final, pe scurt, trag concluziile. Adaug informatii despre pret, poze si eventual video. Nici eu nu fac video cu orice produs sau serviciu. Doar cele care merita.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Prin ce se diferentiaza o recenzie computerblog.ro fata de celelalte recenzii din domeniul tehnologiei?

Dan Dragomir (computerblog.ro): Cred ca pe langa informatie, stil si prezentare conteaza foarte mult experienta mea. Scriu pe IT din 2001, testez produse din 2003 intr-un mod constant – am testat mereu cele mai noi telefoane, cele mai noi laptopuri, cele mai noi camere foto sau gadgeturi abia lansate. Am avut acces la toate astea inainte sa fie in magazine sau pe piata.

Am vazut produse care au avut un succes fulminant, dar am vazut si gadgeturi excelente care nu au reusit sa vanda si au disparut. Cred ca pot oferi cititorului o parere avizata in zona asta. Merita sau nu sa cumperi un produs? Care ofera cel mai bun raport calitate/pret? La astfel de intrebari raspund zilnic sau incerc sa raspund in fiecare review.

Content marketing de destinație/atracție

Content marketing turism - fotografie destinatieBran VS Moeciu, Sinaia VS Predeal, Corbu VS Gura Portiței. Acestea sunt întrebări importante, întrebări în care stau sute de mii de euro, poate chiar milioane. Turismul s-a transformat radical în ultimii 10 ani, iar cuvântul cheie în industria de turism este independență. Dacă site-uri precum booking.com lasă cu gura căscată pe cei din agențiile de turism, site-urile şi prezenţa online a celor din industria ospitalieră lasă mai mereu de dorit.

Dacă site-uri precum turistinfo.ro sunt foarte apreciate din punctul de vedere al elementelor de baza (content), foto, prețuri, telefoane contact, etc, site-urile proprietăților hoteliere sunt slabe din punctul de vedere al contentului. Evident, există excepții care să confirme regula.

Site-urile de nișă destinații turism nu vor reuși

Nu poți ține o redacție întreagă, la București, care să dezvolte conținut calitativ despre destinații turistice din țară. (UGC – user generated-content) se poate dovedi o rețetă de succes. Dar managementul unor astfel de campanii, managementul unui marketing online de acest tip este foarte dificil și sunt necesare niște skill-uri pe care puțini oameni angrenați în marketingul online, pe turism, le au.

Asocieri între jucătorii din turism ar putea fi o soluție

Cei mai potriviți pentru a fi actionari în content marketingul de turism sau publishing, în publishingul pe domeniul turismului sunt, de departe, cei implicați efectiv în industrie. Dar, iarași, nu cei de la București, din agenții de web sau publishing/media. Nici măcar cei din agențiile de turism.

Content marketing de destinație/atracție

Ca și autorități locale sau ca oameni implicați cu unități de cazare in turism, întro anumită zonă înconjurată, sa zicem, de destinații turistice naturale – munți, cascade, monumente, etc – sunt cei mai potriviți pentru a deveni sursa informațiilor, sursa principala de informație despre acea destinație.

E o chestie de abc în marketing online, nimic nou sau sofisticat. Nici marketing nu e, ci mai degrabă comunicare.

O agenție de media nu-și permite să dezvolte content, o agenție de turism, de asemenea, nu poate susține efortul financiar pentru a trimite echipe de turiști care să facă review-uri de destinație. User generated-contentul este o soluție interesantă, dar greu de gestionat.

Interesul de a promova/prezenta online destinații/atracții turistice ar trebui sa fie al celor din localitățile respective. Problema este că e conștientizat cu greu, iar când este conștientizat apar mereu neînțelegeri între cei direct interesați ca online să fie prezentate cât mai bine/puternic atracțiile turistice.

Să aduni 100 de proprietari de pensiuni sau hoteluri și să le ceri sa finanțeze campanii de promovare a localității lor mi se pare un lucru imposibil. Sau să vezi o licitație a autorităților locale, făcută pe bune, în care sa se solicite promovarea pe internet a unei atracții turistice de pe raza unei localități, iarăși, cred că este o chestie SF.

INTERVIU: Iulian Comănescu (comanescu.ro) despre media si social media

iulian comanescuCe face social media ceea ce este? Ce a preluat social media din media clasică? Ce tip de conținut este relevant pentru utlizatori în media, respectiv social media? – la aceste întrebări ne raspunde analistul media Iulian Comănescu.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Cu ce-i mai bunã social media decât media clasicã ?

Iulian Comănescu (comanescu.ro): Cred că s-au scris cărți întregi pornind de la această comparație, așa că o să vorbesc despre un singur lucru. Social media e capabilă să genereze știri care schimbă soarta politicii mondiale, așa cum a fost acum câțiva ani, când un anonim a postat pe YouTube o înregistrare de la execuția lui Saddam Hussein. Faptul că dictatorul irakian era batjocorit înainte de a fi spânzurat a oripilat inclusiv sponsori republicani și probabil că a avut un impact asupra rezultatului alegerilor din SUA, în 2008, prima victorie a lui Obama.

Cu acest prilej social media s-a dovedit “mai bună” decât media tradițională. Aceasta din urmă reușește în schimb să genereze conținut relevant în ritm susținut, ceea ce social media nu face. Media clasică mai are în plus competențe care țin de acuratețe, verificare, completitudinea comunicării. Oricâte erate ar da, media clasică nu produce fonfleuri comparabile cu cele de pe rețelele sociale.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Din punctul de vedere al unui brand media (ziar/site/alt tip de media/content producer), existã un best use sau daca este posibilã o simbiozã a celor doua tipuri de media: social şi clasic?

Iulian Comănescu (comanescu.ro)  Pot să vă răspund destul de personal la această întrebare, fiindcă vin dinspre media clasică și am un blog de vreo șapte ani deja. În această situație tinzi să aplici online rigorile clasice ale meseriei, de felul: conținut publicitar marcat (as opposed to posturi plătite nesemnalizate ca atare), verificarea informației, imparțialitate. Din ce-am văzut în jur, cred că și nativii din social media tind să se profesionalizeze și să-și asume un anumit gen de conduită de la un nivel de vizibilitate și succes încolo.

Asta, mai ales că până la urmă scrisul e scris, dincolo de SEO, linkuri, tone of voice și altele. Cât timp vrei să produci un anumit gen de relevanță pe new media ajungi să pui lucrurile într-un framework profesionist, fie că postezi pe blog, fie că agregi surse sociale, ești curatorul unei comunități de bloguri sau site de video sharing.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Pot brandurile (business-urile) crea o legatura “socialã”, via digital medium, cu consumatorii prin producţie de media/content (sau e doar un mit in MarCom)?

Tind să cred că da. Sunt studii care arată eficiența acestei abordări. Și, în orice caz, advertisingul clasic e din ce în ce mai puțin eficient. Idei ca branded content sunt mantra ultimelor ediții de MIPCOM și MIPTV de la Cannes – și nu numai.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Ce crezi ca este mai interesant pentru user: un breaking news al unui site de ştiri sau un breaking news din feed-ul personal al reţelelor sociale în care primeşte veşti despre un prieten? Motiveazã.

Ambele sunt interesante. La școala de presă se vorbește de proximitatea spațio-temporală, în sensul că o țeavă de apă care se sparge pe strada pe care locuiești poate fi mai importantă pentru tine decât un avion care a căzut în Pacific. Dar mai interesant e faptul că breaking news în sens clasic, evenimente care afectează segmente mari de public, încep să se producă în social media și nu la televiziuni.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Atât în social media cât şi în media clasicã conţinutul reprezintã elementul esenţial, ce caracteristici ar trebui sa aibã (deţinã) un content care place, atrage si produce engagement?

Și pe această temă se pot scrie tratate, așa că o să dau încă un răspuns parțial. În ziua de azi contează destul de tare două lucruri. În primul rând, tone of voice, care pe new media e mai cald, colocvial, retoric și apropiat, pe dos decât neutralitatea care s-a tot cultivat în jurnalism. În al doilea rând, originalitatea, care e greu de realizat în mod susținut, dar e singura strategie câștigătoare în data smogul în care trăim. Social media tinde să compenseze un gen de uniformitate plicticoasă a mediei tradiționale din acest punct de vedere.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia) Cum ţi se pare cã evolueazã jucatorii media din Romania (ziar/site/alt tip de media/content producer) pe scena digitalului (social media/media clasica/non social)?

Într-un cuvânt, prost. După 2008, când veniturile din reclamă au început să scadă, marile grupuri media din România s-au năpustit în digital ca într-un soi de El Dorado. Au investit și au creat Realitatea.net, Adevarul.ro și multe altele, în speranța că vor fi la masa la care se împart bucatele atunci când banii vor veni. Supriză însă – acei bani nu există, cel puțin nu în măsura în care existau în print acum câțiva ani. Iar felul cum arată acest gen de site-uri vorbește de la sine. Sau, dacă vreți, e relevant că un independent ca HotNews a rezistat cu succes acestui bombardament cu resurse și se ține bine pe picioare, în continuare.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Cum prezici evoluţia social media? Crezi ca va avea un impact şi mai mare decat îl are acum sau oamenii se vor plictisi de acest tip de comunicare?

Am senzația că am ajuns pe sau aproape de un soi de palier – dacă ne referim, de exemplu, la creșterea Facebook. Social media a devenit importantă și va rămâne importantă, dar nu va anihila producția clasică de conținut. Problema e pe ce model de business se așază aceasta din urmă, fiindcă vechiul model aproape că nu mai funcționează. Mai ales în România.

Content în online marketing nu e SEO!

De departe, cea mai întalnită greșeală în online marketing este aceea de a considera content use-ul ca fiind o acțiune de SEO. Cumva, nu știu cum, dezvoltarea practicilor de marketing online a comis o greșeală colosală – a adoptat optimizarea contentului înaintea contentului.

Urmăresc de ani buni cum evoluează serviciile oferite de agențiile de web sau marketing online, numite în ultimii ani agenții de digital, și observ o chestiune foarte, foarte greșită. Advice-uri cu privire la dezvoltarea de content vin din partea oamenilor de SEO, îmbracăte ca practici aparținând SEO.

Dezvoltarea de content/conținut nu este SEO

Termenul de SEO apare documentat, pentru prima dată, în 1997. Content use in online, marketing sau nu, se făcea înainte de apariția documentată a practicii SEO.

Rolul unui motor de căutare îl știm cu toții. În early days-urile internetului motoarele de căutare nu aveau performanțele pe care le au azi. Optimizarea pentru motoarele de căutare era atunci un must și prin prisma dificultăților tehnice și a capacităților limitate ale motoarelor de căutare. Astăzi, știu site-uri din .ro ce incalcă grav normele SEO, iar rezultatul este unul surprinzător: prin content, poziții de top pe cuvinte de căutare pe care se luptă zeci de site-uri ce respectă cu strictețe normele SEO.

Dezvoltarea de content/conținut nu este nici măcar SEM

Contentul/conținutul (informația) are alte obiective, are multe alte funcții și obiective, are multe alte beneficii decât sec-ul “marketing în motoarele de căutare”. Aici este o mică/mare diferență care, dacă vreți, ține de etică și de best use-ul internetului și al instrumentelor sale.

Am auzit zeci de proprietari de business-uri care vor să dezvolte content pentru SEO, dar foarte rar aud că vor să comunice prin content. Că vor sa se prezinte prin intermediul internetului și nu doar să facă SEO sau SEM.

Iar vina pentru situația asta aberantă aparține, în exclusivitate, celor care au făcut bani din SEO în ultimii ani, educând clienţi în astfel de hal.

D-aia… lucrurile merg prost

D-aia când incerci, în momentul de față, să spui unui business owner că trebuie să prezinte informații despre el și business-ul său, cu deosebită grija pentru vizitatorii site-ului, se va uita la tine ca un vițel la poarta nouă.

D-aia arată site-urile business-urilor românesti in halul în care arată – părăsite, ignorate, făcute în grabă, intreținute odată la 3 ani, atunci când sunt refacute, ca niște pliante ce nu pot fi modificate, orientate către manipularea rezultatelor Google și deloc către comunicare și experiența vizitatorilor.

De parcă Google ar fi clientul lor și nu Popescu sau Ionescu. Implicit, pe astfel de site-uri rata de conversie a motoarelor de căutare este mai mare decât rata de conversie a utilizatorilor.

Salutare!

Noutățile de pe acest blog sunt trimise aici (click):
connect.mediawrite.agency/contentpedia