Monetizarea conținutului, moartea pasiunii – Partea#5

Conținutul publicitar, clar, trece printr-un proces complex de dezvoltare și uneori de testare a felului în care este primit de audiență.

Am fost tot timpul tentat să cred că este dificil să monetizezi conținut web pentru că există o doză mare de ignoranță din partea marketerilor.  Ultimii ani mi-au demonstrat constant că există o doză mare de ignoranță chiar și la producătorii de conținut.

BBC te întreabă dacă ai recomanda (dezbate) conținului site-ului…

BBC online are un program de analiză a feedback-ului pe conținutul online.

chestionar-content-bbc

În afara chestionarului de feedback pe conținut, BBC are un program/portal ce asculta feedback-ul consumatorilor conținutului produs. www.bbcglobalminds.com. Evident, vorbim de audiența lor internațională.

content-global-mindsfeedback-programe-continut

În cadrul unui astfel de program consumatorii internaționali își pot da cu părerea pe conținut.

program-feedback-continut

Focus pe calitate conținut sau pe oferirea unei experiențe?

Tot ce poți auzi pe la noi este conținut de calitate, în sus și-n jos, și, clar, „CLICK AICI” și criticile atât de pline de … profesionalism.

vizita-continut-bbc

Este un proiect ce face un audit al feedback-ului pe audiența internațională. Și-au dat ei seama că nu le pot cunoaște pe toate, că nu-s așa experți în strategii editoriale pentru audiență internațională – care e una așa complexă.

Răspunsuri la întrebări atât de specifice ajunse într-un departament de design web pot ajuta la construcția unor interfețe de conținut care să satisfacă cu adevarat cerințele audienței.

continut-imagini-utilizare

Studiul derulat în aceasta perioadă chestionează utilizatorul pe teme precum – video, meniul de navigare, utilizarea structurii, etc.

continut-exclusivitate

Să analizezi răspunsurile la astfel de întrebări pot forma baza pe care să tragi concluzii cu adevărat ancorate în realitate.

Păreristică și monetizare

Dacă sunt puse în brațele unui licean răspunsurile la aceste întrebări, el va fi capabil să ia decizii pe care, în viziunea unora, numai editori experimentați, cu ani de directorat media în cârcă, ar fi capabil să le ia.

Mi se pare că se ard etape în proiectele de conținut web. Orice jurnalist cu câțiva ani experiență în scris își poate expune părerea pe ce merge și ce nu într-un domeniu în care, oricum, lucrurile se mișcă cu viteza luminii și sunt super imprevizibile.

Se ard etape. Se trece peste aceste detalii de analiză a conținutului și sunt dezbătute concluzii intuitive, fler editorial și alte chestii SF.

Tind să cred că, în paralel, ignoranța dezvoltatorilor de conținut (user pasionat, publisher/media, agenție sau brand) alături de cea a marketerilor ne duce pe toți în situația următoare: se pot face atât de multe lucruri frumoase în web publishing, dar se fac lucruri atât de triste.

Suntem la începutul unei revoluții în publishing și comunicare digitală și ne comportăm de parcă am fi printați, fără posibilitate de undo și ctr + y  (forward).

 

Marketing și cuvinte în farfurie

Etichete produse si marketing
A citi etichetele produselor a început să fie şi pe la noi o practică destul de comună în supermarketuri şi magazine. Mi se întâmplă des să văd cumpărători studiind cu atenţie ambalajele. Nu ştiu dacă verifică numărul de calorii, conţinutul de carbohidraţi sau data de expirare, însă e un lucru bun că oamenii nu-şi fac cumpărăturile legaţi la ochi.

Mesaje și ingrediente

Dacă luăm orice produs alimentar, vedem că faţa ambalajului este plină de promisiuni care mai de care mai îmbietoare, pentru cei preocupaţi de ceea ce pun în farfurie: „zero zahăr”, „fără grăsimi”, „conţinut ridicat de fibre”, „natural”, „ajută digestia”, „formulă îmbunătăţită cu fier” etc. În plus, de pe etichete ne zâmbesc chipuri binevoitoare, care creează emoţii şi umanizează produsul. Chiar şi bucătăria bunicii sau viaţa la ţară au pătruns în supermarketurile noastre luminate artificial, pe post de garanţie pentru calitatea laptelui, a biscuiţilor, a pateului sau a altor alimente. Se pare că valorile tradiţionale şi-au făcut loc în lumea internetului şi a fast-food-ului, oferind vizibilitate şi, mai ales, credibilitate pentru alimentele produse industrial.

Mesajul „ca la mama acasă” aflat pe eticheta unui produs alimentar ne poate trezi duci amintiri legate de copilărie şi de bunătăţile pregătite de aceasta. Însă dacă întoarcem ambalajul şi distingem literele mici de pe lista de ingrediente, ne dăm seama că promisiunea se susţine doar dacă plecăm de la premisa că mama e… chimist.

Ingredientele din spatele mesajelor

marketing-ingrediente-farfurie-alimenteÎn contrast cu mesajul vizibil, format din termeni simpli şi prietenoşi, lista de ingrediente scrisă cu litere de-o şchioapă şi ascunsă într-un colţ al ambalajului ne arată o cu totul altă realitate. Aici promisiunile de marketing cu greu îşi fac locul. Polifosfat sodic, gumă xantan, difosfat tetrasodic, trifosfat pentasodic, glutamat monosodic, guanilat disodic, inozinat disodic – toate acestea sunt substanţe prezente în multe produse alimentare, unele având chiar eticheta de „tradiţional”.

Cele mai multe ambalaje scot în evidenţă o pseudo-calitate, dar omit să spună care este preţul plătit în termeni de calitate a produsului.

Lipsa zahărului se traduce, de obicei, prin prezenţa unor îndulcitori controversaţi, iar „fără grăsimi” înseamnă, de fapt, mai mult zahăr, pentru a păstra totuşi un gust acceptabil (oamenii reacţionează pozitiv la gustul de dulce). „Natural” poate fi orice, deoarece nu există o reglementare legală pentru acest termen. Dacă „eco”/„organic”/„bio” (teoretic) trebuie să fie susţinute cu dovezi concrete, „natural” este un cuvânt liber, ce poate fi utilizat de toţi producătorii. Şi cum dă bine la public, se foloseşte la greu.

„Fără coloranţi” nu înseamnă că produsul nu are în componenţa sa alte substanţe nocive sau zahăr în exces. Produsele „de casă” conţin ingrediente despre care e greu de crezut că se pot afla într-o bucătărie obişnuită.

Promisiunile cu care ambalajele strălucitoare vor să ne ispitească nu au nicio legătură cu ceea ce este de fapt produsul în sine, dacă ne uităm măcar superficial pe lista de ingrediente. Desigur, există şi excepţii.

Însă cele mai multe dintre produsele ultra-promovate nu fac decât să-şi ascundă mediocritatea conţinutului în spatele umbrelei marketingului.

Domnule comerciant: contentul te costă de 100 de ori mai mult decât platforma de comerț online…

ecommerceNu te mai speria atunci când vezi un buget de dezvoltare conținut pentru produsele pe care le listezi tu online. O soluție comerț online ți-o oferim gratuit, noi, dacă ai de gând să dezvolți conținut cu agenția noastră.

Un Magento implementat te costă câteva mii de euro.  Contentul magazinului sare fără probleme de 10.000 de euro.

E ca într-un banc – hai să facem un parteneriat: eu vin cu site-ul, tu produci contentul. Facem 50%/50%.

Dacă nu crezi, citește mai departe

Probabil ești de mai mulți ani pe piață. Vorbești în rate de conversie cu zero virgulă, dar te sperii ca de ciumă când vezi un buget de dezvoltare conținut.

N-ar trebui. Dacă ai o rată medie de conversie de 0,15% din trafic, o creștere de 0,01% reprezintă, în fapt, o CREȘTERE A BUSINESS-ULUI TĂU CU 10%. Repet CREȘTERE DE 10%.  Dacă conținutul generat aduce, să zicem, o creștere de 0,03% a ratei de conversie, atunci business-ul tău crește cu 20%.

Mai mult

SEO îți sună familiar, right? E un fel de vis să ai vânzări organice, cu zero spend de media. Contentul stă alături de business-ul tău pentru ani la rând, nu e ca un spend de CPC, azi ai buget, mâine s-ar putea să nu mai ai…

Cum comunicam? 5 caracteristici de care trebuie sa tii cont atunci cand emiti un mesaj

solutie„Solutie” reprezinta  cuvantul magic atunci cand vine vorba de industria comunicarii. Paradoxal, solutii par a fi peste tot, caci toata lumea se lauda ca detine o solutie. Si totusi, asa-zisele solutii nu penetreaza. De ce? Fiindca importam masiv (solutiile noastre functioneaza precum niste retete care sunt luate de aici si puse acolo).

Facem asta fiindca e cea mai usoara cale, in timp ce a porni de la 0 si a gasi solutia x la problema y, cot la cot cu clientul, ar fi mult mai dificil. Avem nevoie de solutii “user friendly”, care pornesc de la probleme reale si raspund unor nevoi reale. Avem nevoie de solutii autentice, conectate la realitate. De aceea, AUTENTICITATEA este un prim pas spre inima consumatorului.

Oamenii s-au saturat sa fie “periati” si apoi “poftiti” afara, pe usa din spate (asta pentru ca pe noi ne intreseaza sa primim acel “like” si ulterior uitam ce vor ei, ce isi doresc sau ce anume le lipseste). Smile-uri peste tot intr-o lume fara zambet, o lume care a uitat sa asculte. ASCULTAREA este deci un al doilea pas. Numai atunci cand brand-urile asculta cu adevarat, vor reusi sa produca engagement si sa castige increderea utilizatorilor.

Lumea onlinsocial-media-branding2e este una rece, prietenii nu sunt prieteni, iar publicitatea ne vaneaza din toate partile. Oferte sunt peste tot. Toti vor ceva de la tine, in timp ce putini iti daruiesc fara sa astepte nimic in schimb. Utilizatorii se simt agasati si o prima forma de aparare este ignorarea tuturor mesajelor care apar pe ecranul monitorului. DARUIREA este asadar un al treilea pas.

Atunci cand DAI, reusesti peste noapte sa fii simpatizat si castigi un loc in inima consumatorului. In momentul in care cineva primeste ceva, din senin, fara sa i se ceara altceva in schimb (totul lasat la libera alegere), vei crea o impresie care persista in mintea consumatorului.

LIBERTATEA este un alt pas. Nimeni nu trebuie sa impuna nimic nimanui. In momentul in care intervii in mesajul de comunicare si obligi utilizatorul sa faca anumite lucruri (like&share, comment si postare pe Facebook), acesta se simte constrans. Chiar daca va face acele lucruri, actiunea lui nu vine dintr-o convingere interioara, ci pur si simplu urmeaza niste indicatii. Cu alte cuvinte, daca oamenii nu vorbesc din proprie initiativa, atunci actul comunicarii nu te ajuta cu nimic, pe tine, ca brand.

Ultimul pas este SINCERITATEA. Orice ai spune, nu cauta sa impresionezi, sa exagerezi, sa amagesti, ci exprima-te sincer. Nimic nu atrage mai mult ca the real thing. Oamenii  empatizeaza cu vulnerabilul, de aceea n-ar trebui sa-ti fie teama sa te arati asa cum esti, sa vorbesti despre lipsuri si greutati, despre esecuri, nu numai despre succese.

Se spune ca fiecare dintre noi serveste pe cineva la un moment dat. Cu alte cuvinte, cu totii suntem clientii cuiva, fie in interactiuni de tipul “sef-angajat”, fie in interactiuni de tipul “firma-prestator de servicii”, conform principiului “cineva are o nevoie si altcineva i-o satisface”. La baza, lucrurile sunt simple. De aceea, atunci cand realizam un mesaj, n-ar trebui sa avem in vedere o companie, ci oamenii. Vorbim cu oameni, nu cu ziduri. Si in online lucrurile stau la fel, caci utilizatorii sunt oameni, iar mesajele nu trebuie sa fie scrise pentru mase, ci avand o anumita persoana in minte.

Si, pentru a verifica validitatea mesajului, punem vechea intrebare a lui Ogilvy: “Mama ta ar citi asta?”

 

INTERVIU: Robert Katai despre pasiunea pentru continutul digital vizual

robert kataiRobert ne vorbeste in randurile de mai jos despre pasiunea pentru Instagram, pasiunea pentru continutul vizual in format digital. Proiectul Instagramology s-a nascut din dorinta de a arata posibilitatile nelimitate ale continutului vizual, ce este acesta, cum poate fi folosit, ce influienta are asupra celor care interactioneaza cu el. Robert afirma ca vizualul e mult mai aproape de consumatori deoarece confera produselor unui anumit brand acel touch personal care are rolul de a stabili o legatura emotionala cu utlizatorii. Dar, sa-l lasam pe el sa ne spuna mai multe:

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Cand ai inceput blogul instagramology.ro si cum de ti-a venit aceasta idee?

Robert Katai (Instagramology): De fapt, blogul a pornit de la o conferință. După ce am organizat prima conferinţă despre Instagram din România am lăsat site-ul în paragină. Da, recunosc, e vina mea. Apoi am mai postat nişte articole pe instagramology.ro dar totul doar să fie acolo.

Nu neapărat căutam să fac ceva cu site-ul acela. Dar lucrurile s-au schimbat la un telefon când un prieten de-al meu, Dragoş Alexa, m-a „certat” cu blogul Instagramology. Mi-a zis aşa „Mă, tu îţi dai seama ce poţi face cu blogul acela? Câtă lume poţi ajuta şi mai ales dacă ai o pasiune pentru Instagram de ce nu ai scrie şi pe un blog dedicat instagramului?” Acum îţi dai seama că în momentul când am închis telefonul, am fugit acasă, mi-am schimbat tema de blog şi m-am apucat de treabă. De atunci blogul Instagramology este în picioare. Şi nu doar la nivel de blog, ba chiar la nivel de proiecte. Pentru că Instagramology a devenit un brand în România sub umbrela căreia s-au organizat diferite evenimente şi proiecte.

Iulia Cimpoeru (Contentpedia):  Cate ore pe zi iti ocupa scrierea pe blog si cum iti alegi subiectele?

Robert Katai (Instagramology): Well…e o întrebare destul de ciudată. Poate chiar clişeică pentru un blogger care scrie din pasiune despre un subiect pe un blog. Depinde ce e blogul pentru fiecare.Pentru mine Instagramology nu e doar un blog. E un proiect ce se dezvoltă încet încet şi care, sper eu, răspunde la multe întrebări legate de Instagram.

Dar ca să-ţi răspund şi la întrebare pot spune că undeva la 1 oră pe zi. Asta în cazul în care scriu un articol. Cât despre subiecte, păi astea sunt diferite. De la instagrammerul săptămânii şi până la noutăţi sunt articole diferite. De aceea nu am o oră anume. Dar chiar, când faci ceva din pasiune tu cronometrezi?:)

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Ce inseamna pentru tine un articol bine scris?

Pentru mine un articol bine scris înseamnă un articol care trezeşte în mine o emoţie. Un articol ce mă face să zâmbesc ori ce-mi dă de gândit. Ştiu că sună destul de clişeic (parcă prea multe clişee, nu-i aşa?) dar chiar aşa e.

Mai degrabă întreabă-mă ce înseamnă pentru mine un status bine scris? Pentru că stau mult timp pe instagram studiez statusurile oamenilor care trebuie să fie în concordanţă cu imaginea postată de ei. Noah să vezi tu acolo emoţie generată:) Nu degeaba Instagram este un generator de emoţie vizuală.

Iulia Cimpoeru (Contentpedia):  De ce crezi ca vizualul are un impact atat de mare? Ce fel de vizual prinde?

Robert Katai (Instagramology): Pentru că vizualul comunică pe limbajul tuturor. O imagine cu un poliţist ce dirijează traficul va fi întotdeauna un poliţist ce dirijrează traficul, chiar şi dacă oameni de mai multe naţionalităţi vor vedea aceea imagine.

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): La nivel corporate, cum ar trebui sa se prezinte o companie d.p.d.v. vizual?

Robert Katai (Instagramology): O companie ar trebui să se prezinte exact cum e ea. Atât de simplu. Fără imagini stock. Oamenii cumpără de la oameni, nu de la branduri. Iar oamenii uneori sunt supăraţi, alteori sunt veseli, alteori îndrăgostiţi sau frustraţi. Desigur, nu vei vedea niciodată o companie care să-şi publice imaginile cu oamenii frustraţi din companie dar mai multă transparenţă ar ajuta mai mult.

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Cum ti-a schimbat acest blog viata?

Robert Katai (Instagramology): Uneori în bine iar alteori în rău. Pentru că ăsta-i purul adevăr. Uneori eşti frustrat pentru că nu ai ce să scrii deşi mâinile tale deja stau de 10 minue pe tastatură şi aşteaptă comanda creierului. Dar tu nu, nimic, şi stai şi aştepţi. Aş fi ipocrit să nu zic că de multe ori am vrut să renunţ la blogging. Da, am vrut să renunţ la blogging pentru că îmi dădea prea multă bătaie de cap, pentru că nu-i vedeam rostul şi pentru că nu mă ajuta la nimic, în momentul acela. Dar pentru că am avut lângă mine persoanele potrivite am continuat să merg mai departe. Bloggingul poate să-ţi schimbe viaţa atât cât îi dai tu voie.

 

Monetizarea conținutului, moartea pasiunii – Partea#4

Ce cumperi atunci când investești în content?

  • Inteligență
  • Creativitate – 1%
  • Muncă multă – 99%

Primești prin „redistribuire”, ca-n-într-un sistem electoral abstract:

  • Confirmarea că brandul tău, producător de senzații tari și beneficii nemaiîntâlnite, la prețuri incredibil de mici, EXISTĂ;
  • Devii organic, devii bio-vegan – business-ul tău intră în ecosistemul decenței;
  • Poți da afară jumătate dintre oamenii de vânzări.

Întrebări?

Tagging your clients

Facebook îti permite sa tag-uiești, Google+ să bagi în cercuri. Ca brand, tre să faci pă’ dracu-n patru să menții relația cu puzderia de oameni cărora le oferi servicii sau produse.

crm-relatia-cu-clientii

Omul, prin definiție, este hater de call center. Nu vrea să fie întrebat de CNP, CUI, adresă sau alte chestii de identificare. Clientul își doreste un friendship veribail cu brandul/organizație furnizoare de produse și servicii.

Gândește-te că ai ieși în oraș cu prietenii și ei te-ar întreba chestii de genul: numele mamei înainte de căsatorie, unde a făcut tatăl tău armata, care a fost prenumele primului tău câine sau codul tău de (client) prietenie…

Să scalezi un business și să menții relația true” cu clienții pare imposibil

Fie că-i un one man show care a pornit un business și care a legat zeci de relații cu clienții, fie că-i un business big, de ordinul miilor de clienți, tagging your clients este un concept pe care l-am dezvoltat recent în work-ul nostru la Mediawrite.

M-am amuzat încă din adolescență la formatul standard al agendelor din Microsoft, care au tot felul de detalii legate de contact. Cele mai hilare sunt cele de genul – data nașterii, (nick name ) poreclă,  data nașterii soacrei (glumesc) și alte chestii corporatiste. Cumva, ei, ăștia din lumea corporatistă, și-au dat seama că relaționarea cu masele nu se poate face decât în baza unor conexiuni discrete, bazate pe mici detalii.

Și s-ar putea să le fi mers. Anii 80-90-00 (ce bătrân sunt.. :-)) cred că-n business au fost marcați de astfel de chestiuni de detaliu ale customer relationship management.

Digitalul schimbă CRM-ul prin content marketing

Citeam o carte de marketing de prin anii 90 și mă miram de importanța pe care o dădea autorul menținerii unei baze de date actualizată. Cu clienți, contacte, evident.

În istoria omenirii, totuși, nu cred c-a fost vreo companie care să-și fi ținut o bază de date 100% actualizată și extinsă dpdv detalii ale contactelor, elemente esențiale ale relației cu clienții. Dacă vreți ale PR-ului. Că e cu relație și public, mase.

Cuvintele (keywords sau tags) sunt modalitatea optimă

  • Înlătură dictatura – a cumpărat de la noi, nu a cumpărat;
  • Nu sunt rigide, nu blochează un contact intr-o categorie;
  • Sunt naturale;
  • Ajută și deschid noi orizonturi de comunicare – de tip anti-spam;
  • Elimină din blocajul mental al oamenilor puși în fața efortului de a plasa un contact într-o anumită categorie de relaționare sau client/contact.

Words are keywords…

crm-relatie-clienti
Structura elementelor de definire personalitate brand/editoriala in cadrul standarului de marketing TOVP, dezvoltat de Mediawrite

Modelul este simplu, așa cum comunici pe cuvinte căutate de oameni, pe același model comunici într-un mod segmentat cu oameni tagg-uiți cu cuvinte de echipa ta. AKA segmentation. Concept ce face parte din standardul de marketing TOVP, dezvoltat de noi.

Am fost implicați recent în implementarea unui CRM, pe componenta de menținere a relației cu clienții prin content, iar soluția dată a fost bazată pe acest concept al clients tagging.

Dacă ți se pare interesant, aici poți citi încă un post care este fix pe același subiect.

Ne scuzați, noi nu facem SEO

noi-nu-facem-seo

De asta se ocupă armate întregi de ingineri de la Google, de la WordPress și de prin alte organizații implicate în acest aspect al indexării internetului. Puțin probabil să găsim, alături de Dvs., stimate client, vreun truc care să vă ducă fix pe prima poziție pe căutările Google.

Noi facem content. 

Da, știm de authorship de la Google, da știm de social interactions – web tracking (ga.js) – da, știm, vizual este the big shit this year. Și video, clar.

Dar noi tot nu facem SEO.

Și nici dumneavoastră nu vorbiți de SEO atunci când vorbiți de share al conținului în rețelele sociale, de rich format (video, visual) sau de structurarea conținutului în pagină, in propoziții cât mai scurte, cu maxim de impact dpdv conversie.

Nici s-o bați cu parul, tot nu-i SEO.

Nici strategie de content nu e, că dacă ar fi strategie de content, ar avea subiect și predicat. E o colecție de idei din content marketing și social media. În mod sigur nu e SEO.

Deci, ne scuzați, nu avem cum să vă ajutăm. Noi nu facem SEO.

Context și content

Mi-am zis de mai bine de un an să scot din social media prezențele online ale brandurilor Mediawrite. Care e contextul lor acolo? Contentul? De ce-ar vrea un potențial client, și-așa lipsit de timp, să afle care sunt ultimele trenduri în conținut și comunicare online, ce mai facem noi pe această nișă sau să urmărească tot felul de topic-uri de specialitate comunicate de noi?

Sau, de ce nu, de ce-ar vrea un client să citească toată ziua despre content? De-asta a plătit pe cineva: să se priceapă la chestia respectivă, să fie la curent cu ultimele trenduri din domeniu și, cel mai important, să le implementeze exemplar.

Dacă beau cafeaua unui anumit brand, asta nu înseamnă că vreau sa mă și împrietenesc cu el. Dacă beau o anumită apă plată, asta nu înseamnă că vreau să bag brandul respectiv în spațiul meu intim, digital.

Facebook face bine că reduce buzz-ul brandurilor

Și cică vrea să reducă și mai mult reach-ul paginilor brandurilor. Este vehiculat un maxim 1% reach din numărul de fani. E cumva fair.

facebook fan base reach lossN-a fost o prietenie adevărată…

Nu a existat o relație adevărată între consumatori și branduri. Îmi aduc aminte. Engagement. Termenul bombă de acum 3-4 ani din industria de marketing online este acum de domeniul trecutului: cercetătorii britanici au descoperit că oamenii nu se pot împrieteni cu adevărat cu brandurile.

Că business-ul este human to human…

Dot ro trends in online marketing

I conducted this study for the first time in Romania in 2013. I wanted to know about the different objectives the marketers seek in the online activities. At the same time, it was somehow a curiosity of mine to know the digital marketing practices and tools used by Romanian marketers to obtain their objectives.

The international landscape of online marketing tools and practices it is such a moving sand, in which the approaches and their specific tools change in a matter of months. Take Facebook for example, and his constantly changes in the tools available to brands and advertiser and you’ll understand what I’m talking about.

The 2014 story of dot ro in online marketing

In 2013, there where 60 participants in the survey. In 2014 the number of participants has decreased to a total of 40 participants. The results show a slightly change in the objectives selected by the marketers. I’m not going to debate yet on the causes and reasons of the changes.

The DOT .eu trends in online marketing

The show must go on! From the beginning of this project at Mediawrite -The Web Content-Media Agency- I wanted to take the survey across all European Union. The lack of time and resources has putted the project on hold for an unknown period of time…

But it will be truly interesting to see which country in Europe is using e-mail marketing for customer relationship management and which country is using more social media for the same online marketing objective. How it is affecting the launch of a new digital marketing instrument the digital practices across Europe? And so many other interesting facts…

See more details on this project.