Content marketing – de la teorie la practică

În teorie, toți suntem buni, super specializați și experți. În practică, suntem leneși, distrași, ne mișcăm lent, ne plictisim rapid.

Nimeni din toată industria de marketing online nu va reuși să fie la fel de dedicat unui proiect de marketing precum poate fi business ownerul. Content marketingul este una dintre cele mai complexe abordări de marketing, în momentul de față, după părerea mea.

De aia nimeni nu s-a specializat pe această nișă. Mai bine faci ads – Adwords, Facebook, Social Media, Online PR, etc.

Pe lângă o campanie de publicitate, o activitate de content marketing are de 100 de ori mai multe variabile și necesită tot atât de mult timp.

Business ownerii n-au timp – specialiștii nu-s dedicați profesiei

Azi SEO, mâine social media, poimâine specialist în digital marketing și consultant. Business ownerii angajează oameni pentru a completa lipsa lor de timp, iar promisiunea specialiștilor este … întotdeauna acordată cu ultimele trenduri citite pe net.

Spunea cineva, cândva, într-o carte – să faci strategii și planuri pe termen lung și să te asiguri că nu mai ești în compania respectivă când se ajunge la etapa de evaluare.

Mulți o practică, puțini recunosc.

 

Teoreticienii

studiu-caz-publicitate-onlineÎmi dau seama că, pe undeva, cumva, ideile ce stau la baza content marketingului au fost înțelese greșit. Dacă în urmă cu mai mulți ani o idee vehiculată pe blogurile de specialitatea era aceea a susținerii unui blog cu sfaturi gratuite pentru vizitatori, în momentul de față e atât de practicată activitatea asta – într-un mod greșit – încât parcă, cumva, multe dintre materiale sunt inutilități.

Intrați pe blogurile celor care lucrează în industria de online, intrați pe blogurile studenților în științele comunicării și veți observa că acestea sunt pline de teorii de marketing, în special legate de cel online. Mai mult, intrați pe blogurile și site-urile agențiilor de web/digital/marketing/consultanță și veți întâlni același fenomen.

Practic lipsă

studiu-caz-marketing-onlineExistă o lipsă acută de conținut care să prezinte practică, povești adevărate, din realitate, activități reale jurnalizate.

Tot ceea ce citești sunt povești fabricate despre următoarele categorii de activități:

  • Cum să;
  • Ce să;
  • Ce s-a mai întâmplat;
  • Ce mai zice Zuckerberg (a se înțelege ce mai zic alții);

curs-marketing-online

Iar asta are câteva explicații simple:

  • Să dezvolți content necesită efort
  • Să preiei content și să-l distribui este simplu
  • Să faci content marketing fără să aloci resursele necesare te va face să apelezi la resursele disponibile pe internet

Iar resursele disponibile pe internet, pe mai orice domeniu, sunt uneori digerate greu și preluate în viteză.

Asta face ca greutatea și calitatea contentului pe web-ul românesc să scadă la maxim. Dar asta n-ar fi o problemă. In Google We Trust, right? Problema pe care nu mi-o explic este cea legată de numărul extrem de mare de cursuri și de training-uri pe tot felul de chestii de online.

 

Robert Stanciulescu (Logistic-specialist.ro) ne spune ce presupune scrisul despre logistica și supply chain

rsRobert Stanciulescu, omul din spatele site-ului logistic-specialist.ro, discută despre supply chain, logistica și management, într-un mod personal, conectat la realitățile actuale.

 

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): De unde ideea site-ului logistic-specialist.ro?

 Robert Stănciulescu (Logistic-specialist.ro): De fapt, logistic-specialist.ro, este un blog care era atașat până în urma cu 3 luni site-ului logistic-specialist.com, iar asta o spun ca sa fac legătura cu ideea. În urma cu mai multi ani când am pornit business-ul de consultanta logistica și supply chain mi-am dat seama ca aveam o problemă, anume ca eu știam ce știu și ce pot sa fac, dar nu știau potențialii clienți.

În business-ul de consultanta reputația și know-how-ul consultantului sunt cheile de succes. Eu nu puteam demonstra, punându-ma în pielea clientului, nici-una din astea, mai bine spus potențialii clienți nu știau ce știu eu și ce pot sa fac. Și atunci a venit ideea unui blog în care sa le povestesc câte ceva din experiența mea, iar ei, citind ceea ce scriu acolo, să se regăsească în problemele prezentate și sa vadă ca soluțiile prezentate sunt ceea ce aveau nevoie, sa vadă ca au astfel de probleme în afacerea lor, sa vadă ca exista soluții și ca exista cineva care a mai făcut asta și care ii poate ajuta. Acela a fost startul logistic-specialist.ro .

 Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Care sunt sursele tale de documentare și pe ce criterii iți alegi subiectele?

 Robert Stanciulescu (Logistic-specialist.ro): Exista o singura sursa de documentare: experiența mea de până acum în ceea ce privește rezolvarea problemelor de business în zona de supply chain, logistica și management. Eu nu scriu din cărți, cu toate ca am citit destul de mult în aceasta zona, dar am realizat ca ceea ce scrie în cărți e ok doar dacă reușești sa adaptezi la ceea ce se întâmpla în viața reala a unui business.

Teorie știm toți, iar dacă nu o știm mergem la câteva cursuri și o învățam, însă ceea ce face diferența este cum transpunem aceasta teorie în practica și cum știm sa rezolvam ceea ce nu e scris în cărți. Experiența mea, ca sursa de documentare, are și avantajul ca e a mea și nu e încă scrisa în nici o carte.

Subiectele ma aleg ele pe mine :). Interacționând cu mulți oameni și cu business-uri din diverse industrii îmi dau seama ca anumite lucruri trebuiesc scrise și spuse și altora ca sa încerca sa evite din problemele cu care alții au avut de-a face. De obicei scriu un articol despre ceea ce mi se pare interesant și relevant pentru oamenii care citesc blogul și încerc ca după ce au citit un articol sa învețe ceva de acolo, sa tragă o concluzie utila.

 Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Cât durează, în medie, scrierea unui articol si care a fost cel mai vizualizat articol de pana acum?

 Robert Stanciulescu (Logistic-specialist.ro): Un articol îmi ia puțin, maxim 1 ora, deoarece înainte de a-l scrie deja e creionat în capul meu și deja lucrurile sunt cursive și aranjate în ordinea lor fireasca. „Creionarea în cap” durează mai mult deoarece am obiceiul sa las ideea să se „dospească” mai mult timp deoarece îmi mai vin tot felul de alte idei pe lângă, idei care îmbunătățesc articolul. De ex acum creionez un articol pe care nu l-am scris de vreo luna și tot îmi vin idei la el.

Cel mai vizualizat articol a fost cel legat de calculul consumului de combustibil, e un articol în care descriu vreo 3 metode de calcul a consumului de combustibil la o mașină. Cine dorește în poate citi aici: http://logistic-specialist.ro/?p=82

Al doilea articol ca și număr de vizitatori a fost cel legat de calculul costului pe km (poate fi citit aici: http://logistic-specialist.ro/?p=82 ), iar al treilea este cel legat de aplicația de management al flotei pe care am dezvoltat-o, se numește WebPark (poate fi citit aici:http://logistic-specialist.ro/?p=145)

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): In ultima vreme articolele scurte sunt tot mai căutate, crezi ca utilizatorii sunt gata sa citească orice fel de articol, indiferent de mărime, atâta timp cât informația ii interesează? Dacă da, motivează.

 Robert Stanciulescu (Logistic-specialist.ro): Părerea mea e, ca trăim într-o lume în care viteza este ceea ce ne caracterizează. Vrem totul rapid: livrări rapide, mașini rapide, mâncare rapidă, internet rapid etc, și tendința este de a lua informația cât mai rapid, de aceea oamenii au tendința de a dori articole scurte.

Exista însa și reversul medaliei: informația rapida bruta, neprelucrata și neinteleasa nu este de folos. Toată lumea știe cum se calculează consumul de combustibil, e ceva elementar dacă ai mașina, însă nu toți cei care au mașina și au aceată informație pot performa în obținerea de rezultate bune în ceea ce înseamnă consumul de combustibil la o flota. Informația luata așa, ca și mâncarea rapidă care îți potolește foamea pe moment, dar e dăunătoare pe termen lung, te face mai deștept pentru 2 secunde dar nu te face mai performant.

În zona de management oamenii au nevoie de informații mai detaliate și de aceea trebuie sa le oferi cât au nevoie fără a face povestiri nemuritoare dintr-un articol. Eu scriu un articol ca și cum l-aș povești celui care îl citește și vreau să-i povestesc atât cât îl ține atent, nu mai mult.

 Iulia Cimpoeru (Contentpedia) Care sunt primele 3 elemente de content pe care oamenii le cauta într-un articol?

 Robert Stanciulescu (Logistic-specialist.ro):  Am să enumăr 3 elemente și cu ceva explicații:

  • relevanta – un cititor va rămâne la un articol dacă este ceea ce îl interesează, dacă îl ajuta sa își clarifice problemele pe care le are sau sa înțeleagă lucruri pe care până atunci nu le-a înțeles;
  • sa învețe ceva din ceea ce a citit – sa plece, măcar, cu o informație folositoare lui după ce a citit articolul respectiv;
  • să se regăsească în ceea ce citește – sa regăsească probleme cotidiene și, dacă se poate, soluții la problemele pe care le are.

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Ce crezi ca contează mai mult, cum vorbești despre un subiect sau ceea ce spui? Motivează.

 Robert Stanciulescu (Logistic-specialist.ro): Din punctul meu de vedere ambele și am să-ți spun o poveste: cu ceva ani în urma lucram la o companie și vroiam sa scoatem pe piața un serviciu inovator (ideea mea :)). Vindeam un serviciu X care pe noi ne costa 0.2 RON (e doar un exemplu), iar prețul la care vroiam să-l vindem era de 0.45 RON. Ii aratasem proprietarului firmei toate datele legate de costuri pe fiecare element și ne-a dat aprobarea sa trecem la treaba.

Am fost la primul client și din discuțiile cu el ne zice: „e ok serviciul vostru dar așa vrea sa mi-l dați la prețul de 0.35 RON”. Eu aveam aprobare sa pot scădea fără întrebări suplimentare până la 0.4 RON. I-am spus clientului ca o să revin, am plecat de la el și în drum spre birou îl sun pe proprietarul firmei și ii povestesc, iar la sfârșit îi zic ca vrea sa lucreze cu noi dacă ii dam un preț de 0.35RON.

Tipul face un calcul rapid și zice: ”Adică vrea un discount de 20 și ceva la suta?, Nu vreau zice, e prea mare discount-ul, nici lu’ mama nu ii dau discount-ul asta”. Și a închis telefonul.

Modul de prezentare al problemei e foarte important pentru ca dacă prezinți bine poți câștiga sau poți pierde, ca în cazul de mai sus. Dacă eu ii spuneam domnului: „Știi, pe noi ne costa 0.2RON și îl vindem la 0.35RON, e ok?” în mod inevitabil răspunsul ar fi fost: „Da, ce mai aștepți?”

De atunci am învățat ca sunt mai multe moduri de a spune același lucru și ca e bine să-l folosești pe cel mai bun, cel mai bun însemnând cel care te ajuta sa îți atingi scopul. Din păcate nu tot timpul reușești să faci asta, dar pe măsura ce lucrezi la acest aspect evoluezi și vei putea alege variante din ce în ce mai bune de a vorbi, prezenta un subiect.

Eu înclin însă balanța spre ceea ce spui deoarece un ambalaj bun cu un produs prost se va vinde bine o perioada scurta de timp pe când un produs bun cu un ambalaj nu chiar așa de bun se va vinde mai greu la început până îl descoperă clienții, iar apoi ambalajul nu prea va mai avea așa mare pondere.

 

Content writing profesionist VS sindromul DIY (Do-It-Yourself) din online-ul românesc

content-writing-profiDIY (Do-It-Yourself) sau ”fă-o tu însuți” este un concept care permite economisirea banilor prin asamblarea, repararea sau construirea de la zero a unui lucru.

Astfel, oameni cu noțiuni elementare (sau chiar deloc) cu privire la anumite activități sunt învățați să pună mâna pe unelte și să urmeze indicații simple care vor duce la acordarea unui pian, dezamorsarea unei bombe sau dărâmarea unei case.

Așa cum unii au ajuns să creadă că își pot repara singuri acoperișul sau își pot înlocui instalația sanitară după ce au urmărit un videoclip pe Internet, la fel cred și proprietarii unor site-uri că cele trei cuvinte scrise și repetate în mod amețitor în pagină pot valora mai mult decât cele 5 minute cât redactarea lor a durat.

Faptul că valoarea unui text nu este sesizată de motoarele de căutare sau de vizitatori prin interacțiunile social media – like, share, etc – le zice acestora din urmă, verde în față, că ceva nu e în regulă, ceva nu e făcut bine.

Dar asta nu-i oprește. Oamenii cu astfel de mentalitate nu sunt dispuși să dea 100 euro pe un text, chiar dacă ei vor risipi zeci de ore din timpul lor pentru a optimiza o pagina, pentru a o scrise și rescrie.

Dacă vor apela la un serviciu profesionist de dezvoltare conținut (scris), vor cere luna de pe cer, astrele, toate, aliniate în site-ul lor.

De cealaltă parte, vor plăti sume cu o singură cifră pentru un text. Sume în care, mulți autori, vor livra conținut pe măsură [..]. E un cerc vicios.

Prin urmare, cum ar putea fi educați astfel de clienți?

Contentul de calitate își dovedește valoarea în timp. Pe principiul ”the gift that keeps on giving”.

2014 = social media engagement, lead-uri și loializare

Asta spune rezultatul intermediar al studiului trenduri dot ro marketing online, realizat de noi la Mediawrite.

Conținutul nu și-a făcut încă loc în top.

După primele 10 zile, chestionarul a fost completat de 15 persoane. Anul trecut au fost 60 de respondenți. Momentan numărul este destul de mic, dar rezultatele finale este posibil să nu se schimbe foarte mult. Rămâne de văzut. Oricum, există split-ul pe industrii și tip-uri de business-uri.

Cele mai menționate obiective – dpdv număr mențiuni

  • Social media engagement
  • Generarea de lead-uri
  • Loializare clienți

Care au înregistrat gradul cel mai mare de prioritate – pe o scară 1-10

  • Generare lead-uri
  • Loializare
  • Conectare cu cât mai mulți POTENȚIALI clienți

Trendurile – acele obiective declarate ca fiind noi pentru respondent, în 2014

  • Dezvoltarea unor canale de vanzari online
  • Diversificarea mixului de instrumente/abordari de publicitate si marketing online
  • Social media engagement

Acțiunile de marketing online 2014

Cele mai cunoscute tactici/acțiuni sau instrumente marketing online – ce instrumente cunoașteți?

  • Email marketing
  • Sa derulati publicitate online – CPC
  • SEM – marketing in motoarele de cautare

Cele mai utilizate tactici/acțiuni sau instrumente marketing online – care au fost indicate pentru a atinge obiectivele setate/planificate

  • Sa derulati actiuni/campanii de referral marketing/advertising (cost per result)
  • Email marketing
  • Sa derulati actiuni de content marketing

Răspunsurile sunt prezentate exact așa cum apar ele în chestionar, pentru a nu induce cumva în eroare.

Cam astea sunt datele intermediare, la 10 zile de la lansare, după 15 răspunsuri înregistrate.

Dacă ești interesat:

Dacă ai și alte întrebări sau vrei să te implici – 0770,460,340 sau contact@mediawrite.eu

Ce-i cu content writer-ul?

O problemă pe care mi-o tot pun de când am intrat în breaslă se leagă de măsura în care content writing-ul te face și writer. Mă întreb – e content writer-ul îndreptățit să se declare scriitor?

Și atunci, mă intreb și în ce fel ar trebui privite textele de content: e oare de ajuns să presupui că orice om cu performanță lingvistică bună și niscaiva simț negustoresc poate să facă treabă bună fără prea mare bătaie de cap? Sau tre’ să luăm textele ca pe niște reușite personale scriitoricești ?

Cică perspectiva ne modelează realitatea. Să zicem că ține de nivelul de implicare și de viziune. Dacă reduci scrierea la un set de pași pe care îi știi ca pe poezie, dacă înțelegi totul printr-un filtru funcționalist și atât, atunci nu știu cât loc rămâne să mai vezi scrisul ca pe o practică constructivă pentru sine. Și să nu cădem în prapastia idealistă – nu spun că să fii autor de content înseamnă să fii autor literar. Content writing-ul este, fără dar și poate, un scris condiționat, operaționalizat și axat pe obiective. Însă mă întreb: n-ar trebui să fie nota personală și creativitatea obiective la care să ne raportăm mereu?

Ce apare în editorul de text nu iese din burtă, ăsta e un lucru cert. Ce apare acolo e, într-o formă sau alta, expresia directă a unui sine. Tocmai de asta, elementul de noutate nu ar trebuie să fie o condiție opțională, de “azi am chef să scriu ceva mișto. Ci una necesară.

Vorba aia: dacă nu ai nimic de spus, mai bine taci.

Cum să sensibilizezi utilizatorii cu ajutorul Google AdWords

sensibilizezi-useri-adwords

Cu-n nume predestinat pentru content marketing scris, platforma de distribuțuie a cuvintelor de la Google a evoluat la un nivel care o face mai mult decât optimă pentru content marketing, nu pentru publicitate oarbă.

 Respiră adânc și intră puțin în filmul meu.

Ai acces la, fără exagerare, 99% din populația online din România. Ai la dispoziție spații să te afișezi pe mai toate site-urile pe care visezi să dai lovitura cu earned media, prin vreo campanie creativă și virală. Ai cel puțin 100 de combinații de targetări bazate pe context în care se află audiența.

Ai o promisiune

Ai 95 de caractere, cu spații incluse, în care să faci o promisiune oamenilor. Textul ăsta are 97.

Nu exagera. N-ai vrea să faci o promisiune de care nu te poți ține atunci când atragi un utilizator.

Ai (și) o poveste?

Știu, vrei să vinzi. Dar asta nu e neapărat o poveste. Este o poveste clasică, numită în limbaj specific ca fiind publicitate.

Ești capabil să sensibilizezi? Să atragi curiozitate? Să educi? Să informezi? Să trimiți către visare? Să deschizi imaginația interlocutorilor?

Sau ești capabil doar să listezi niște produse?

Pe bune! Degeaba bombardezi userii care au fost pe site-ul tău și nu s-au convertit.

(reguli de aur) Cum spui povești prin Google Adwords ?

  1. Înțelege că, DA, pot fi create povești inclusiv pentru business-ul tău. Chiar dacă tu nu reușești să ți le imaginezi acum sau nu vezi vreo oportunitate. Sunt oamenii visători, ciudați și uneori haotici care te pot ține de vorbă ore întregi fără să se repete în vreun fel. Crezi că nu-ți pot dezvolta o poveste despre business-ul tău?
    1. Încearcă. Nu te costă mult. Mergi la cel mai zăpăcit/visător coleg și spune-i să vină cu o poveste pentru clienți. Sau mergi către o agenție.
  2. Identifică și înțelege audiența. Vino cu orice fel de informație despre clienții business-ului. Oricât de mici ar fi detaliile, ele sunt esențiale.
  3. Contextualizează – poți spune utilizatorilor o poveste dimineața, una la prânz și una seara (doar ca să dau un exemplu). Ferește-te de clasicul ad >> landing page >> vânzare.

 

Content = bani

Facebook are content venit de la utilizatori. Yotutube are și el tot content venit de la utilizatori. Google, ca motor de căutare, listează contentul utilizatorilor.

Astea două companii (Facebook și Google) valorează în SUA cât următoarele: Disney, Comcast, Time Warner, The Warner Cable, Viacom, CBS, 21 Century Fox. Tre să recunoașteți cel puțin o companie dintre cele menționate, right? News Corp vă zice ceva? Dacă nu, puteți inchide această pagină, textul nu este pentru Dvs.

Google Helpouts

Este ultimul proiect de content framing de la Google. Acesta conectează producătorii de conținut cu consumatorii. Specificul este legat de ajutor. Dacă ai nevoie de ajutor, îl poți primi live, prin intermediul unui producator de conținut video. Fie înregistrat, fie live, ca și o comunicare face to face.

content-bani-helpouts

Aprox. 96 dolari pe oră este costul pentru o oră de suport, producție content.

Eu văd proiectul ăsta ca fiind unul de custom content. Definiția spune că custom contentul este conținut produs în baza unei cereri specifice, într-un format/structură inexistentă până în momentul respectiv, pe o anumită piață.

Ce pot învăța brandurile din acest model?

Lecția numărul 1 – în curând, va fi aproape imposibil să mai găsești producători de conținut care să fie dispuși să cedeze din drepturile lor de autor, morale sau patrimoniale. Iar dacă o vor face, costurile vor fi din ce în ce mai mari, pe măsură ce căile către monetizarea conținutului de calitate devin atât de netezite, devin business-uri în sine în ecosistemul de comunicare online.

Lecția numărul 2 – Că media se schimbă. Că modelul ad lângă content este în comă la spital. Că nu mai crede nimeni în ads. Că un brand care nu adoptă noile practici din media și comunicare, în mediul online/public, pierde extrem de mult.

Content = bani?

Da. Conținutul înseamnă bani, din ce în ce mai mulți bani. Cel puțin pe afară ăsta e trendul. 3 milioane euro pe un site de știri? Media formată din știri este dificilă. Atrage cel mai prost profil de utilizator, judecat prin user behavior – cel focusat, cu un mindset clar – vrea să facă altceva decât vor marketerii.

Wikipedia intră în E-commerce?

Vă puteți imagina o astfel de intrare în eCommerce? Atât la nivel internațional cât și la nivel local/național.

Comerțul este binevenit. Reclama nu este ceva malefic. Dar nu aparține acestui loc. Nu la Wikipedia.

Fraza de mai sus stă pe pagina de donații a Wikipedia. Dar dacă s-ar adăugat un coș de cumpărături? Nu e ad, nu e nici magazin online.

Al cincelea site din lume ca trafic are 175 de angajați, în timp ce restul site-urilor din top 10 au mii de angajați. Dar au content. UGC. La fel cum are și Facebook, Google, Youtube.

Google, Facebook, Youtube au content și „au intrat în eCommerce”.

În spatele lor stau companii puternice, ce oferă publicitate magazinelor online. Wikipedia este finanțată diferit. Prin donații și prin participare voluntară a utilizatorilor.

Contentul din Wikipedia, în comparație cu cel de pe Facebook, din motorul de căutare Google sau de pe Youtube, este unul foarte calitativ.

Cum vă sună content commerce?

ecommerce-wikipedia

Dacă pe o structură de tip Wikipedia, cu un conținut la fel de bogat precum cel prezent în general pe Wikipedia, s-ar afla un coș te cumpărături? La ce rată conversie s-ar ajunge? Și la ce trafic organic?

Ar fi un fel de business în eCommerce care chiar s-ar mișca singur, fără alte investiții de publicitate.

Ideea este destul de nouă. Sunt publisheri pe web care, în loc să vândă publicitate, utilizează spațiile de ads pentru a susține un business de comerț online.

Ideea principală este să scoți maxim de profit din spațiile din jurul contentului.

Dacă Facebook, Google, Youtube oferă astfel de acces lângă content, prin ads, există oportunitatea de a duce contentul în magazin? Care mai este limita dintre o pagina de content și una de cumpărături?

Ghid de frumuseţe: o memorie brici, aparat urinar perfect funcţional. Fără dureri în gât, etc.

Am rămas fără luciditate zilele trecute când am accesat un pliant (ca-n web) al unui lanț de farmacii din București. Am intrat într-o transă din care m-a scos o bordură de care m-am împiedicat, cu ochii beliți în contentul pliantului.

cataloage-print-ghid
Prima pagină a pliantului/ghid de frumusețe distribuit în rețeaua de farmacii

Cu pliantul în mână, am încercat in zadar să dau refresh, să dau click pe link-urile din pliant, că tot n-am reușit să ajung la ghidul de frumusețe. Am crezut că mi-a crăpat navigatorul, în plină stradă, printre oameni, la câțiva pași de farmacie vedeam numai erori 404.

Short copy de sub headline-ul anterior, care explică cu sinceritate ce conținut are ghidul – promoții

Ghid de frumusețe strict secretă

Este un print, cu un headline greșit. Sigur. Asta trebuie să fie pentru că în el nu poate fi găsită nici măcar o propoziție despre frumusețe. Poate despre toamnă…

Captură de pe spatele copertei, pagina 10 sau 11
Captură de pe spatele copertei din același ghid, pagina 10 sau 11

Titlul acestui ghid, publicație de tip customer media (custom media), este precum postările de pe Facebook ale unor site-uri de știri. Incredibil! Dă click aici și n-o să-ţi vină să crezi ce content o să vezi.

Lecitină pentru frumusețe

Una dintre casetele ghidului, recomandă un produs supliment alimentar ce are o concentrație mare de lecitină
Una dintre casetele ghidului, recomandă un produs supliment alimentar ce are o concentrație mare de lecitină

Mi-am zis că e pentru femeile mai în vârstă. Lecitină, memorie, frumusețe, tinerețe. Etc….

Aparat urinar funcţional = frumuseţe perfectă

Captură din acelaşi ghid de frumuseţe, pentru un produs care îmbunătăţeşte sistemul urinar şi care
Captură din acelaşi ghid de frumuseţe, pentru un produs care îmbunătăţeşte sistemul urinar

Fără dureri în gât = frumuseţe vocală

Captură din ghidul de frumuseţe, care oferă la promoţie pastile pentru dureri de gât.
Captură din ghidul de frumuseţe, care oferă la promoţie pastile pentru dureri de gât.

De ce sunt insuportabile pliantele şi cataloagele comercianţilor sau ghidurile, cum e cazul de faţă?

Că sunt pline de SPAM și-ți vine să-i sari la gât ăluia care umple cutiile de scrisori de prin scări.

Că au zero content, zero poveşti, zero relevanţă, zero miză pe context.

Nimic de interes sau de utilitate. Promoţii? Ele sunt de interes? Folosite ca şi conţinut al unei publicaţii de customer media este SPAM. E o diferenţă subtilă, care face o mega diferenţă la final. Și-n plus, cine poate să îmi explice și mie ce strategie promoțională e utilizată în cazul de față, cu acest ghid?..

De ce mai contează?

Pentru că, dacă nu știai, aceste materiale au un tiraj cu mult peste tot ce înseamnă publicație print în România. Pentru că vorbim de peste ZECE MILIOANE EURO (zf.ro, 2010) care zboară pe maculatură, inutilă, enervantă. Aprox 5% din piaţa de publicitate, la nivel 2012-2013 (sursă).

Pentru că există soluții și idei din care să iasă un win-win-win, în offline, lanț magazine, agenție, client lanț magazine. Cu-n pic de content. Simplu. Nimic de premiu internațional în advertising și publicitate.