Interviu cu Ariel (Motivonti.ro) despre contentul motivational

Ariel a pornit blogul motivonti.ro dintr-o mare pasiune fata de dezvoltarea personala. Blog-ul s-a vrut, inca de la inceput, un loc in care sa fie stranse informatiile cu caracter personal, experientele de viata, lucruri din care avem ce invata. Toate acestea, desprinse de rigiditatea termenilor de specialitate, informatia fiind prezentata intr-o forma noua, proaspata si atractiva, tuturor categoriilor de public.

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Cum a apărut ideea motivonti.ro?

Ariel (motivonti.ro): Am descoperit dezvoltarea personală atunci când mama mi-a dat o carte. Nu era prima carte pe care mi-o dădea – mereu a vrut să mă facă să citesc – dar de puține ori îmi dădea o carte care să mă prindă. Cartea cu pricina era de dezvoltare personală și prin ceva miracol mă prinsese foarte-foarte tare. Era un fel de alchimie ce scria în ea. Îmi zicea cum să-mi schimb viața, dar nu exagerat – era credibil ce citeam.

Așa am devenit oleacă pasionat de astfel de cărți/informații/filme și m-am gândit să pornesc un anume „ceva” care să mă țină aproape de acest domeniu. Primul gând a fost să fac un blog pe tema asta – blog în care să încerc să strâng eu ce învăț. Cu timpul s-au alăturat tot mai mulți oameni dornici să adauge informații.

Nu aveam un plan la început. Nu aveam targeturi. Nu e o afacere. Motivonti este un proiect pe care l-am lansat ca să mă dezvolt personal – dar, inevitabil, asta s-a întâmplat în timp ce alți oameni se dezvoltau alături de mine și eu alături de ei.

Motivonti e ca un bulgăre de zăpadă ce se rostogolește infinit pe un munte. N-are o direcție precisă. N-am un plan pentru el. Mie mi-a schimbat și îmi schimbă constant viața. Și știu că a influențat viața multora.

Iulia Cimpoeru(Contentpedia): Unde găsiți surse de inspirație pentru articole, cat timp durează documentarea și cum o faceți?

Ariel (motivonti.ro): Motivonti nu-i un loc în care să facem muncă de jurnaliști. Nu suntem nici Discovery Channel sau National Geographic. Nu poți să spui despre noi că „ne documentăm”.

Înainte să lansez Motivonti.ro erau niște siteuri de dezvoltare personală (bloguri, să zicem) – dar erau rigide. Era foarte greu să le citesc.

Am vrut ca Motivonti să fie un loc „al omului de rând”, al celui ce abia descoperă dezvoltarea personală, care abia învață trucuri despre cum să-și facă viața mai frumoasă. Un loc în care articolele nu conțin termeni psihologici, ci exprimă sentimente. Povești personale.

Deci predominant avem articole inspiraționale născute din trăiri personale. Rar avem articole cu „pași”, „how-to”-uri, acelea fiind mai documentate – fie pe TED talks, cărți care ne plac etc.

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Aveți o structura a articolelor pe care o respectați? Care ar fi aceasta?

N-avem o structură anume, dar avem câteva reguli: articolul trebuie să fie inspirațional, să fie despre o experiență personală, trăită, să aibă logică și diacritice. 🙂

Avem și articole foarte controversate care au mai puțin de-a face cu dezvoltarea personală: motive pentru care să nu pleci din România, cum să te lași de job etc. Care au stârnit multe comentarii negative. Dar pentru noi, autori, au fost inspiraționale. 🙂

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Cat durează editarea unui articol și dacă aveți un om special care se ocupa de acest lucru? Editați atat gramatical cat și stilistico-expresiv?

Ariel (motivonti.ro): Intrebarea asta e prea serioasa pentru ce facem noi. suntem un blog amarat care mergem din inertie, eu editez, dar nu atat de serios precum ai intrebat tu. prefer sa sarim intrebarea asta. 🙂

Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Da exemplu de un articol pe care l-ai scris si a avut un mare succes la public? Cărui fapt crezi ca se datorează succesul, tematicii (subiectului) sau abordării (stilului) ?

Ariel (motivonti.ro): Imediat după ce-am citit întrebarea asta am început să caut în arhiva articolelor scrise de mine un articol care să-mi placă mult, dar care să fi avut și succes…

N-am putut alege unul singur, așa că am ales 3.

Cel mai de succes (în cifre) a fost acesta: 11 lecții de învățat de la cei mici (http://motivonti.ro/11-lectii-de-invatat-de-la-cei-mici.html)

Ideea mi-a venit atunci când sor-mea, care-i cu 12 ani mai tânără, m-a uimit. Mi-a dat la un moment dat niște replici din care am avut de învățat. Ea fiind … un copil. Inocent. Atunci mi-am dat seama că am multe de învățat de la cei mici și am pus totul într-o listă, simplă de citit, dar inspirațională. Cred că e foarte important ca articolul să fie ușor de citit – listele-s bune în acest caz. 🙂

Ulterior m-am lovit de un prieten care tot avea ceva de spus, dar n-o făcea. Am fost destul de supărat pe acel prieten căci nu reușeam să comunic cu el. Mă măcina subiectul „spusului în față” a ceea ce avem de spus. De ce uneori e atât de greu să spunem ce avem de spus oare?

Și cititorii Motivonti au rezonat imediat cu articolul. Pe Facebook vedeam oameni cum își pun unul-altuia acest articol pe wall, zicând: „na, vezi, data viitoare să-mi zici în față!”. Ca cifre, din nou, articolul a fost de succes. „5 motive să spui în față tot ceea ce ai de spus”http://motivonti.ro/5-motive-spui-fata-tot-ceea-ce-spus.html

Ultimul articol pe care l-am ales este „Există un singur secret când vine vorba de inspirație…” http://motivonti.ro/secret-cum-sa-am-inspiratie.html – un articol care nu-i pentru toată lumea, ci pentru scriitori sau artiști, oameni ce caută să fie creativi, dar nu le iese mereu. Ca cifre, desigur, articolul a fost mai puțin „de succes”, dar cei ce erau în target au rezonat. Articolul reprezintă o problemă pe care obișnuiam s-o am, dar peste care am trecut. Scris, din nou, foarte simplu, ușor de urmărit, care oferă o soluție la final. Eu aș citi doar articole pe acest format. Căci pleacă de la un sentiment, de la o emoție, de la o potențială frustrare… și ajunge la o soluție. 🙂

Media intre new si mass

new-media-old-media Am o idee care ma macina de foarte mult timp. E simpla. New media, termen popular in urma cu mai multi ani, este o continuare a mass media. Daca despre mass media putem spune ca apartine perioadei de dinainte de web si digital, in forma lui de azi, despre new media putem spune ca este cumva opusul lui mass media.

New media, pe langa sensul de a numi noile forme de media, are si sensul de media cu un continut focusat pe comunicare, pe specificitate si nu pe audiente generaliste, de masa.

Mediul digital, in speta mediul www, prin revolutia data de distributie, de costul scazut, de optiunile accesului neingradit a deschis usa nu numai noilor forme de media, interactive si bazate pe noi tehnologii si experiente audiovizuale, interactive, cat si unei evolutii naturale a mass media.

New media – alta decat cea bazata pe noi experiente audiovizuale

Aici as pune media specifica, al carei obiectiv principal este sa construiasca informatie cu care sa atinga obiective de comunicare specifice, de nisa. In comparatie cu mass media, ghidata in general de alte principii precum mass distribution, new media este despre comunicare.

E, in acelasi timp, definita de audiente fragmentate, bazate pe interese distincte si nu de grup.

Sa luam spre exemplu un proiect new media dezvoltata cu scopul de a informa cu privire la aspecte din industria forestiera, domeniul utilajelor de exploatare, categoria solutiilor de exploatare pe teren accidentat.

La o privire de ansamblu, prin ochii traditionalistilor, un astfel de proiect nu-si va gasi locul printre produsele media. In cel mai bun caz, acesta va fi numit un proiect special de content, un supliment sau subiecte ce pot fi tratate in cadrul practicilor clasice de publishing din industria de media. O alta posibila optica ce poate fi adoptata in aceasta problema, este cea legata de integrarea unui astfel de proiect in categoria de online media.

Eu cred ca toate abordarile sunt gresite. Pe Wikipedia international definitiile sunt foarte complexe si nic-una nu trateaza problema astfel. Vezi definitii new media, vezi istoric.

New media, cu sensul explicat in randurile de mai sus, tinde sa fie bazata pe comunicare. Daca nu esti de acord cu aceasta afirmatie, vreau sa te intreb cum poate fi incadrat un proiect digital, web based, de tip forum, in cadrul caruia o audienta comunica informatii (content identic cu cel utilizat de online media) unei alte audiente?

Unii pot spune de User-generated content (UGC), content aproape identic cu cel din online media clasica, precum un ziar online, iar altii de social media.

Eu zic ca este new media, asa cum explicat mai sus, bazata pe comunicare si specificitate.

Tu cum crezi ca vor evolua lucrurile?

Un interviu cu scriitorul Stefan Caraman (Scrisori catre Rita) despre scriitura de calitate

Stefan Caraman si-a scris cartea Scrisori către Rita pe blog in intervalul 27.12.2009 – 31.12.2010, sub pseudonimul Karos Moon. Stilul savuros, replicile caustice, umorul debordant, scenele de sex, au atras instant atenția utilizatorilor online. Cat de mult influenteaza textul modalitatea de publicare (online versus print)? Cum definim scriitura de calitate? Ce impact poate avea feedback-ul direct al userilor asupra textului? Cum generam content buzz? Acestea sunt doar cateva dintre temele pe care le discutam in interviul de mai jos.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Cartea dumneavoastră, Scrisori către Rita a apărut mai întâiîn format digital, pe blog, de ce ați ales aceasta modalitate de publicare?

Stefan Caraman (Scrisori catre Rita): Cartea mea nu a apărut mai întâi in format digital; de fapt cand am scris-o – pe un blog – nici macar nu figura in intentia de a fi o carte; si da, am scris-o online, dar nu pentru ca am setat asa ceva ci pentru ca asa s-a nimerit; sunt un ins consumator de net (un bosorog internaut cum m-a gratulat o tanara duda aiurea din lumea virtuala) si probabil din acest background s-a nascut cartea; in fine, ideea cartii a aparut in plin evolutie a povestii pe blog asa ca la final, cand l-am inchis (pentru ca il programasem sa fie cu o viata limitata pe parcursul unui an), era deja conturat statusul. Cartea a aparut mai intai pe print iar acum e si in format ebook. Acum, de ce am ales pe print… pentru ca in lumea mare inca se citeste masiv pe print, pentru ca obiectul cartii are inca un farmec aparte (asa cum il au si discurile de plastic care, iata, in plina era digitalizata inca se scot pe piata, inca se vand), pentru ca piata inca permite asa ceva… e simplu.

Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Cum definiți contentul de calitate (scriitura de calitate) si care-i sunt caracteristicile?

Stefan Caraman (Scrisori catre Rita): Scriitura de calitate e ca si muzica de calitate, iar calitatea are, la randul ei, darul de a aduna sau de a selecta (poate ca suna bizar ce spun)… uite, Queen face muzica de calitate; nu exista om pe lumea asta care sa nu fi fredonat macar o piesa Queen; de asemenea, Terje Rypdal face o muzica de calitate; dar cati au auzit de asta? cam, asta e si cu scriitura de calitate; ma rog exista pericolul imposturii in arta, dar asta e de la începuturi; poate ca diferentele dintre arta de calitate si restul rezida din calitatea celui care o consuma, statusul lui intelectual dar si sufletesc; arta de calitate gaseste oglinda in omeni de calitate sau, in fine, cu calitati… nu e usor de raspuns – de cand a intrat democratia in arte, e foarte greu sa mai definesti granite.

Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Cum se generează content buzz-ul?

Stefan Caraman (Scrisori catre Rita): Asta e o intrebare cu ecou slab in arte; pentru ca autorul de arta genereaza produsul in primul rand pentru el, apoi pentru cei care crede el ca ar fi satisfacuti si abia apoi de cei care ajung sa-l guste. Autorul care scrie pentru target e impostorul de care iti spuneam mai sus. Autorul autentic nu scrie pentru cei care au gusturi presetate ci pentru a le acapara si schimba gustul. Am un motto pe cartea mea, un motto in care cred : ” literatura e ceea ce nu s-a scris inca”. Finalmente, nu poti intreba un artist de chestiuni legate de strategie, pentru ca nu e treaba lui. Mai degraba e un issue de editor.

Iulia Cimpoeru – Contentpedia): O vorba spune „un produs bun nu are nevoie de reclama, se promovează singur”, se aplica acest lucru și în cazul content-ului (fie online, fie print) ? Motivați.

Stefan Caraman (Scrisori catre Rita): Nu, un produs prost sa vinde fara reclama, pentru ca produsele proaste sunt mereu ieftine si se gasesc peste tot iar oamenii nu au timp sa caute, sa discearna, sa aleaga... Un produs bun, insa are nevoie de reclama dar in sensul profund al termenului, adica are nevoie sa fie cultivat, sa fie inserat in social, sa fie etalat si oferit. Am experienta cu vanzarea SCRISORILOR pe Facebook… acolo postez citate, socializez, invit cititorii interesati sa-mi urmareasca interviurile, feedback-ul deja obtinut, etc.; ASTA numesc eu reclama. In rest, calupurile de publicitate de la TV, bannerele online, etc., sunt doar maimutareli, fast food-uri. E ca si cum ai agata o curva pe strada. Ea stie ca tu platesti ca sa o futi, tu stii ca o poti fute daca o platesti; conventia e presetata, tu esti acolo ca sa cumperi, ea e acolo ca sa vanda. Reclama e doar ca se imbraca intr-un anume fel.

Iulia Cimpoeru – Contentpedia): De ce oamenii prefera sa citească mai mult on-line decat off-line (in format print) ? Credeți ce e vorba de o anumita lejeritate sau tine de obișnuintă?

Stefan Caraman (Scrisori catre Rita): Dar cine ti-a spus tie ca oamenii prefera sa citeasca mai mult online? Eu cred ca nu, dimpotriva, oamenii inca prefera sa citeasca mai mult pe print; nu stiu cum va fi peste 40 de ani, dar acum asa e, prezumtia ta e falsa si usor neglijenta.

INTERVIU: Andra Ionescu (desprejoburi.com) despre content-ul care se vrea o „poarta” intre irealitatea data de bancile facultatii si realitatea pietei muncii

Andra Ionescu este pasionata de scris de cand se stie, ideea de a lansa site-ul desprejoburi.com i-a venit in momentul in care si-a dat seama ca sunt foarte multi oameni in jurul ei care au nevoie de sfaturi in ceea ce priveste orientarea in cariera, trecand prin dificultatea obtinerii primului job dupa absolvire, experimentand, in acelasi timp, greutatea de a se adapta cerintelor, de cele mai multe ori, dure, ale pietei muncii.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Ti-ai ales un subiect de content (job) extrem de cautat, as vrea sa-mi zici de unde a pornit ideea de a realiza acest blog și ce dificultăți ai intampinat, atat la lansarea proiectului cat si de-a lungul timpului?

Andra Ionescu (desprejoburi.com): În timpul facultatii, foarte putini prieteni se preocupau de ideea de a-si gasi un job. Cei care o faceau, acceptau cam orice, dar majoritatea erau finantati de acasa, prin urmare aveau ca unic interes sa traiasca la maxim viata de student. Lucrurile s-au schimbat radical dupa absolvire. Foarte multi colegi, amici, devenisera extrem de frustrati din cauza imposibilitatii de a gasi un job pe masura asteptarilor. Incercam sa-i ajut cu o vorba buna, un sfat si cam atat. Apoi am realizat ca pot face mai mult la o scala larga. De aici a pornit ideea de a lansa https://www.desprejoburi.com. Probabil cea mai mare dificultate a fost castigarea increderii cititorilor. La inceput orice fel de initiativa este privita pe de o parte cu entuziasm, dar pe de alta parte si cu suspiciune. Consolidarea imaginii a fost si este in continuare cel mai important pas pentru mine.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Cat ore pe săptămîna iti ocupa acest blog și cat durează scrierea unui articol? Ai o structura?

Andra Ionescu (desprejoburi.com): Sincer, imi este destul de dificil sa estimez. De obicei, ti-e aproape imposibil sa spui cu exactitate cat dureaza sa faci un lucru realizat din pasiune. As putea sa spun ca ii dedic in jur de 15-16 ore pe saptamana, incluzand raspunsurile pe care le dau la e-mail-urile primite din partea cititorilor. Scrierea unui articol, imi ia destul de putin. Intre 15 si 30 de minute. Scrisul a fost dintotdeauna “prima mea dragoste”. In general, imi place organizarea si in viata mea profesionala obisnuiesc sa fiu destul de riguroasa in planificarea task-urilor. Insa, blogul este o alta poveste. Nu urmaresc o structura anume, pentru ca atat mie, cat si cititorilor mei, ne place ca fluxul sa fie permanent spontan. Daca stii exact ceea ce urmeaza, deja iti pierzi din interes.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Care sunt sursele tale de documentare, atat online si offline? Cu alte cuvinte, ce te inspira?

Andra Ionescu (desprejoburi.com): Desi o sa para ciudat, o spun cat se poate de sincer. Evit sursele de documentare clasice. Website-urile de joburi, articole de genul “tips & tricks” scrise de cunoscuti oameni din zona HR sau asa zisele informatii de dezvoltare personala. Nu vreau sa jignesc pe nimeni, sunt cat se poate de utile, in general, iar pe mine personal, m-au ajutat ocazional cand am avut nevoie. Insa, tocmai de aceea a devenit acest blog atat de popular intr-un timp foarte scurt. Pentru ca incerc sa ma inspir din fapte cat se poate de reale, dar in acelasi timp ofer o opinie cat se poate de subiectiva. Nu exista “asa da”, “asa nu”, e relativa notiunea. Oamenii citesc acest blog avand sentimentul ca cineva la fel de tanar ca si ei e acolo, in mediul online, se confrunta cu fix aceleasi probleme si incearca sa-I ajute. Bineinteles, de multe ori ma inspir din chestii care mi se intampla mie in viata de zi cu zi. Un exemplu de astfel de articol: https://www.desprejoburi.com/index.php/2012/12/10/daca-am-bani-sa-merg-la-mall-e-suficient/. Cotidianul imi ofera indeajuns de multe teme pe care le pot aborda cu succes.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Pentru realizarea articolelor ti s-a intamplat sa mergi pe teren pentru a vorbi cu oameni din companii, oameni din departamentele de HR?

Andra Ionescu (desprejoburi.com): In mod clar mersul pe teren e esential. Vorbim despre joburi si cariera si n-as putea sa sustin singura un flux pertinent de informatii. Am avut multe articole apreciate de tineri care au fost realizate in colaborare cu oameni din departemente de HR. Consider ca e absolut mandatoriu sa stii ce se intampla si de partea cealalta a baricadei. Ca si tanar absolvent de facultate, cel mai des te informezi din surse deja mult prea rodate in sensul rau al cuvantului. Acestea sunt de obicei: prietenii, colegii, fratii mai mari sau diversi oameni frustrati care-si expun parerea online. De aceea ei sunt in pericol de a face primul pas in cariera cu niste opinii gresite, cum ar fi:

– Angajatorii ne trateaza ca pe niste sclavi.

– Daca n-ai experienta, nu ai sanse sa obtii un loc de munca.

– Fara pile nu poti sa avansezi etc

Toate aceste pareri duc la acumularea de frustrari inca de la inceput. De aceea, in mintea tanarului trebuie sa existe permanent acea balanta in echlibiru. Pe un taler poate pune impresiile anturajului si pe celalalt e necesar sa adauge opinia oficiala a companiei. La un moment dat sunt sigura ca talerele isi pot gasi un echilibru aproximativ si poate lua o decizia inteleapta in startul de cariera. Un astfel de articol care a atras atentia tinerilor a fost realizat in colaborare cu BitDefender, avand ca tema inceputul carierei in viata unui inginer de software. https://www.desprejoburi.com/index.php/2013/08/15/bitdefender-dincolo-de-mituri/

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Care a fost cel mai citit articol al tau? Cum ii explici succesul?

Andra Ionescu (desprejoburi.com): Pot spune ca ma mandresc cu o serie de articole care au avut succesul la care ma asteptam. Insa categoric, cel mai citit si apreciat de tineri a fost: https://www.desprejoburi.com/index.php/2013/01/15/azi-nu-sunt-in-sesiune/. In cifre, pot spune ca a avut peste 10.000 de cititori unici si dupa cum se poate observa a trecut de 1000 de like-uri pe Facebook. Sunt sigura ca motivul principal a fost faptul ca fiecare persoana care a ajuns pe bancile facultatii, a trecut cu siguranta prin toate aceste temeri si nelinisti expuse aici. Fiind vorba de un eveniment atat de celebru in viata studentilor, sesiunea, si mai precis o descriere a trairilor dinaintea acelui examen pentru care nu te-ai pregatit, cu certitudine a ajuns fix la inima lor.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Ce ti-ai propus cu acest blog?

Andra Ionescu (desprejoburi.com): Am observat ca ceea ce lipseste momentan in viata tinerilor este acea poarta intre mediul educational si mediul profesional de lucru. In cadrul studiilor universitare invata foarte multe lucruri pe care le considera importante, iar apoi se confrunta cu dezinteresul companiilor pentru aproximativ tot ceea ce au studiat cu atata sarguinta. Profesorii vor ceva de la ei, realitatea le cere total altceva, de aceea ei sunt foarte dezorientati. In timp vreau sa pun la dispozitia lor acele informatii concrete din partea firmelor, expuse exact pe intelesul lor, care sa-I ajute ca la primul interviu serios sa suplineasca cumva lipsa experientei si sa arate angajatorului ca merita a fi luati in seama. Prin intermediul acestei “porti”, tanarul ar trebui sa zareasca si viata de dincolo de zidurile universitatii. Macar sa arunce o privire asupra ei. Iar eu as fi multumita.

Blogurile de nișă – 2009-2013

În 2010 am realizat prima analiză cu privire la ce înseamnă primele 10 bloguri de nisă în dot ro. De atunci, în fiecare an, în luna august, realizăm acelaşi studiu din dorinţa de a scoate în evidenţă cât de popular este contentul specific, publishingul de nişă, făcut prin intermediul unor astfel de bloguri.

În 2013 studiul a fost realizat in august, la fel ca şi în 2010, 2011 şi 2012, utilizând datele publice de trafic din luna iulie, iar rezultatul vi-l prezentăm mai jos:

Ce spun datele Trafic.ro din 2013, iulie, despre traficul blogurilor de nisă?

Primele 10 bloguri de nisă atrag un trafic cumulat de 1.82 milioane de unici lunar. În 2012 datele spuneau de 1.58 milioane unici, în aceaşi perioada a anului. Anul 2011 raporta un trafic de 1.95 milioane unici, iar în 2010, în primul an când a fost realizat studiul, datele spuneau de 1.42 milioane unici.

Din lista de bloguri de nişă, top 10, au ieşit o serie de bloguri, dar au intrat altle. Focusul studiului este pe monitorizarea constantă a traficului cumulat în comparaţie cu traficul altor site-uri.

Spre exemplu, în 2010, traficul cumulat al primelor 10 bloguri de nişă reprezenta 30% din traficul hi5.com versiunea în limba română. Un an mai târziu, traficul blogurilor avea să reprezinte aproximativ 85% din traficul hi5.com. Să ne aducem aminte, hi5.com înregistra în 2010 aproximativ 4 milioane de unici, iar asta îi asigura un loc 1 în trafic.ro.

Cum stau blogurile de nişă în comparaţie cu site-urile

Analiza traficului blogurilor de nişă este făcută în strânsă corelaţie cu o serie de site-uri etalon pentru online media românească.

*In 2009 nu s-au luat in calcul doar site-urile etalon.

Poziţia 10 ocupată în 2013, faţă de 22 în 2009, printre site-uri etalon pentru online media românească, scoate în evidenţă o serie de lucruri interesante:

Traficul înregistrat de conţinutul de nişă de pe bloguri aproape că s-a dublat intre 2009 şi 2013
Prin comparaţia cu un set bine definit de site-uri din top site-uri trafic.ro se poate urmări o evoluţie a preferinţelor de consum online media

Primele 10 bloguri de nişă intră în top 10 site-uri monitorizate – pe locul 10

Creşterea cu o poziţie în acest top al site-urilor etalon pentru online media românească este o creştere ce poate părea mică.

Eu consider că aici se poate observa trendul ascendent al consumului de content de nişă, publicat pe bloguri. Să nu uităm, site-urile din top 10 trafic .ro sunt site-uri ce au evoluat mult în utlimul an.

Cu toate astea, locul 10 ocupat de traficul cumulat al blogurilor de nișă, intr-un top al site-urilor etalon pentru online media românească nu trezește interesul online marketerilor. SATI nu monitorizează nici măcar un blog de nișă. Nu-i treaba lor, corect, dar dilema încă rămâne.

Pentru publishingul de nișă, singura speranță rămâne viziunea marketerilor din companii…

Cum se scrie un brief de content?

Totul pleacă de la brief. Fără un brief nimic nu poate fi făcut marketing și publicitate. Și cu toate astea se face marketing&publicitate fără brief. Uneori bine, alteori prost. Având asta în minte și multe alte experiențe pe zona de content în ultimii 4 ani, în urmă cu vreo 2-3 luni, am lansat o platformă de briefing de content.

„Surpriză de proporții”, zilele trecute am primit un brief de content din partea unui business prin intermediul platformei. Este primul brief trimis de un client, după 6 incercări nereușite cu alți clienți lipsiți de timp, în ultimele 3 luni. Ăsta e motivul pentru care m-am decis să scriu despre platformă deabea azi.

Ce face platforma de content briefing?

Platforma de content briefing scanează business-ul în căutarea informațiilor relevante pentru dezvoltarea unei strategii de content, marketing sau nu. Practica de briefing este adoptată cumva din zona de publicitate și este, după părerea mea, o chestie fără de care NU SE POATE FACE CONTENT MARKETING RELEVANT. Brands are publishers, right?

Identifică corect audienta;
Defineste clar obiectivele;
Stabilește mediul de difuzare;
Traseaza liniile de comunicare/content;
Menţionează cantitativul.

Ce conține platforma de content briefing?

Platforma este dezvoltată pe Lime Survey, un soft sursă deschisă, liber, specializat în zona de chestionare si research. Are aspectul unui chestionar step-by-step, iar ca durată de completare are aproximativ 15-25 minute, în funcție de complexitatea abordării de marketing.

Datele trimise în cadrul platformei sunt trimise în contextul unui angajament de tipul confidential disclosure agreement (CDA), ce poate fi semnat de Mediawrite, The Web Content-Media Agency și compania care trimite brief-ul.

Secțiunile, pașii, brief-ului sunt reprezentați de numărul de categorii informații necesare, ulterior, în procesul de construcție a unei strategii de content

Despre business/organizatie
Despre obiective
Despre audienta
Despre mediile utilizate
Despre cantitativ/timing
KPI – evaluare rezultate
Date contact

Beneficii

Oferă strategilor de content toate informațiile de care au nevoie pentru a dezvolta direcții coerente de content. Fără detalii uitate, fără elemente ce nu au fost luate în calcul în momentul în care s-a luat decizia de strategie pe content. Teoria spune extrem de multe în domeniu, dar distanța până la punerea in practică și execuție este foarte mare. Platforma de briefing de content rezolvă, pe deplin, aceste inconveniente.

Oferă producătorilor de conținut informația atât de necesară în activitatea de zi cu zi. De la informații esențiale despre business-ul marketat, până la concurență și contextul în care se derulează activitatea de content,, alături de indicatorii de performanță necesari evaluării performanței.

Oferă oamenilor de comunicare online – care uneori sunt și content producers – toate informațiile de care au nevoie pentru a cristaliza acțiunile lor în jurul unor obiective concrete și măsurabile, intr-o zonă în care există foarte multe variabile și necunoscute.

Oferă online marketing managerilor o experiență interesantă cu privire la marketingul online al unui business prin trecerea în revistă a business-ului. Cum am analizat platforma pe toate părțile, am descoperit că utilitatea ei nu se opreste doar la briefuirea unui content producer, agenție sau freelancer, ci merge până la reevaluarea marketingului online.

Dacă ești curios, poți testa platforma chiar aici. Orice feedback este bine venit in contextul în care, în 2014, intenționăm să lansăm o noua versiune.

De ce prinde caterinca la romani? INTERVIU:Radu Alexandru (piticigratis.ro)

Ĩn spatele site-ului de umor si caterincă piticigratis.com se afla Radu Alexandru. Stilul nonconformist de a scrie, sinceritatea şi umorul bine dozat, i-au adus tãnarului din Galaţi faima online. Cum trebuie sa scrii ca lumea să te citească? Ce e mai important, ce spui sau felul în care vorbești despre un anumit lucru? De ce prinde caterinca aşa bine la romãni? Acestea sunt doar cãteva dintre subiectele abordate in interviul de mai jos.

Iulia Cimpoeru – Contentpedia): De cãt timp ai pasiunea de a scrie şi cum s-a manifestat la început?

Radu Alexandru (piticigratis.com): De prin 2007. Până atunci nu prea mi-a trecut prin cap că ar trebui să scriu. Mă tot freca un prieten la cap să fac un blog. Habar n-aveam ce e aia. El mă văzuse trolând pe forumuri şi avea impresia că aş putea scrie chestii. Concomitent şi fără nici o legătură am văzut anunţ în Caţavencu. Căutau tineri care să scrie în ziar. Fiind foarte şomer şi fără chef de muncă serioasă, am trimis texte. M-au luat pe mine şi pe Manţog. Omu’ e la Kamikaze acum. Şi aşa m-am apucat de scris. Şi într-o parte şi în alta.

Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Cãt îţi ia sã te documentezi pentru un articol de blog şi care sunt sursele tale de inspiraţie?

Radu Alexandru (piticigratis.com): Habar n-am de documentare. Îmi vine o idee, mă gândesc la ea până e formulată bine în cap şi o scriu. Asta poate dura o ora sau o zi. Dacă nu e o chestie pur din capul meu, şi scriu despre ceva real, mă uit prin ziare, să văd clar ce s-a întâmplat şi cum îşi dau proştii cu părerea.

Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Care a fost cel mai citit articol de-al tãu şi cãrui fapt crezi cã se datorează acest lucru?

Radu Alexandru (piticigratis.com): Habar n-am. Alea primele cu poziţiile sexuale au rupt şi mi-au adus prima oară trafic serios. Dar nu era Facebook pe atunci şi chestii de împrăştiat articole. Se împrăştiau mai greu. Prin linkuri pe Yahoo şi pe site-uri. Acum dacă îi place cuiva ceva, pune pe Facebook şi văd instant câteva sute de oameni. Se împrăştie mai repede un articol popular. Dar alea au fost citite constant şi trimise pe mail de corporatiști. Au ajuns în tenebrele internetului cu autor anonim. Aşa, clar, ăla cu Viva Mamaia de anul ăsta a strâns vreo 15 000 de share-uri. Am avut cam 100 000 de unici pe el în săptămâna aia. Şi ăla de pe Vice cu eleva Sabina şi bentiţa ei tot pe acolo s-a dus.

Articolele populare sunt ălea în care tratezi un subiect important al zilei, în legătură cu care toţi proştii au o opinie şi vor să şi-o exprime. Şi îţi exprimi o opinie care e fix inversul opiniei majoritare. De obicei la orice chestie taberele se împart în 40% 60%. Scrii opinia de 40%. Ăia o să intre şi o să dea share, că se simt minoritari şi se mândresc cu faptul că sunt într-o minoritate şi ăilalţi 60% o să intre să se contrarieze, pentru că prostul are nevoie de motive să fie contrariat. E o reţetă aşa de simplă. A, şi scrii textul pe puncte clare, 1 2 3 4 5. Prostul va simţi că dacă e listuţă e mai uşor de citit, altfel nu se încumetă la mai mult de 1000 de caractere. De-aia TNR au 1000 de caractere. Că publicul e idiot. Dar poţi să păcăleşti idiotul cu listuţe. Şi spărgând textul cu poze. Ca să nu-l doară creierul de la citit prea mult.

Până la urmă un text nu e popular decât dacă e citit de foarte mulţi idioţi. Nu există texte populare doar la oameni deştepţi. Sunt atât de puţini încât nici dacă ar citi TOŢI din ţară nu ar fi un articol popular.

Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Cãnd scrii, care sunt acele elemente pe care vrei se le atingi la nivel de content?

Radu Alexandru (piticigratis.com): Vreau să scriu texte la care eu râd şi la care râd şi oamenii pe care îi plac. În rest, vreau să enervez cât mai mulţi proşti. Mă simt bine ştiind că există o masă de icsuleşti undeva care fac spume le gură. Că e un icsulescu care stă contrariat şi strânge din pumn şi se oftică şi îl sună pe alt icsulescu „ai auzit bă ce a zis ratatul ăla de Radu de noi, icsuleştii? mamă ce i-aş spune şi i-aş face”. Şi nu îmi spun nimic că nu îi ascult. Şi nu îmi fac nimic că n-au tupeu de borfaşi. Şi dacă accelerz ulcerul în 100 de proşti în viaţa asta mă simt împlinit.

Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Cât de mult conteazã “ce spui” şi cãt de mult conteazã “cum spui”?

Radu Alexandru (piticigratis.com): A se vedea 3. Pe lângă asta, trebuie să ai şi ceva interesant de zis. Nu trebuie să fie inteligent. Nici măcar hazliu. Ci doar interesant. Spune o poveste. Mâna întinsă care nu spune o poveste nu primeşte like.

Monetizarea conținutului, moartea pasiunii – Partea#3

clabucel — Sursa – https://www.iqads.ro/a_26756

De mai mult timp vreau să scot in evidență o serie de practici ale marilor branduri din punctul de vedere al contentului. În urmă cu aproximativ o lună, în căutările mele prin prezențele online ale brandurilor românești am dat peste Dero.

În prezența online a brandului am regăsit modelul perfect de așa nu.

Lipsa timpului nu mi-a permis să scriu atunci pe subiect. M-am reîntors la el azi, odata cu evenimentul organizat zilele trecute de brand în clubul Fabrica din București. Acel eveniment a pus capac.

Context

Piața de detergenți din România este estimată în momentul de față la 140-170 mi euro. În 2008, piața a fost estimată la 240 mil. Deh, criza. Dero este un brand dintre cele mai notorii în Romania – care întâmplator se confundă și cu categoria, ideal de marketing si comunicare. A apărut în Romania pe vrema lui Ceaușescu iar ulterior, în 1996, a fost preluat de Unilever.

Lider ca volum vânzări în 2012, Dero bate acolo unde românii cheltuiesc anual intre 7-9 euro pentru detergent – conform unor estimări ale redacției Zf.ro.

Deci bani de comunicare sunt.

Intrigă

Cum spuneam la începutul acestui text, în urmă cu aproximativ o luna am dat iama prin prezențele online ale unor mari branduri românești și m-am oprit asupra unuia, prin prisma minusurilor din punctul de vedere al contentului – atât în cadrul site-ului, cât si în abordarea comunității de pe Facebook.

Spală românește

Spală românește este o activare a brandului prin diverse locații din țară, care în București a ajuns la Adfel cu o activare altfel, cum o cere și natura eventului.

dero-content-marketing-street-delivery Peripețiile în mediul urban ale acestui Clăbucilă, veritabil hipster, urban și cu venituri cu mult peste medie, dar nu numai, nu se opresc aici.

Casapedia.ro

Un proiect extrem de interesent al Unilever. Ar merita chiar și un premiu. Un veritabil proiect de content marketing, însă bazat pe întrebări trimise de utilizatori, în cadrul căruia compania (Unilever) construiește o comunitate a consumatorilor produselor, în jurul unor probleme products related. Ce mi-a plăcut mai mult în proiectul ăsta este secțiunea Condica petelor. De ce? A reușit sa câștige poziții foarte bune pe căutările de tipul cum scot petele de…

Toate cele menționate mai sus ți se par interesante, știu, dar în continuare vei vedea că lucrurile, din ignoranță, nu sunt chiar asa colorate.

Ceea ce probabil e numit intern content marketing nu e content marketing.

Deznodământ

În contextul în care 96% dintre români declară că utilizează internetul pentru informare, iar logica îmi spune ca în mediul online brandul ar trebui cumva să răspundă și să se comporte ca atare, prin site-ul, cartea de vizită a produsului, lucrurile nu stau deloc așa.

Atenție – eu nu fac aici un exercițiu de deontologie, profesionalism sau morală. Pun toate acțiunile brandului, atât din offline cât și din online în contextul unor minusuri pe partea de content. Fac asta în cadrul seriei de postări cu titlu sugestiv: Monetizarea conținutului, moartea pasiunii.

Raftul Dero – dero.ro

Celălalt punct de bază, după Facebook, al marketingului online din zilele noastre este site-ul produsului. Gândițivă că nu exista pe internet nicio altă sursă de informații cu privire la produs. Și e importantă informare conform studiului citat mai sus.

Cam așa arată pagina produsului principal

Probabil vă intrebați unde ajungem când dăm click pe acel link de ingrediente si precauții. Iată, mai jos, ce putem afla despre produs.

site-ul-dero-pagina-produs-3 Atât și nimic mai mult.

Mă rog, mai exista un list al bucuriilor aduse de produs. Aș fi pus acolo un list al spălăturilor ce pot fi făcute cu acest tip de detergent – manual, automat, temperatură apă, tipuri materiale, etc. Alte chestii pe care, sincer, eu unul nu le cunosc.

Celelalte produse ale lui Clăbucel, parfumate, iarăși, păstrând aceași direcție, păstrează și lipsa de informație relevantă. Căci, da, compoziția produsului în termeni greu de înțeles, nu este content marketing.

În plus, față de paginile produselor clasice, bazate pe ozon, cele bazate pe parfum conțin o listă a unor articole, mai puțin aranjate, despre plantele și parfumurile detergenților.

Hai să aruncăm o privire prin paginile cu informații despre parfumurile Dero.

și, mai departe pe levănțică

Antiseptic, vindecă cicatricile, dezinfectează și curăță. De ce aș vrea ca hainele mele să miroasa alike? Ce marketăm cu acest content, despre ce vorbim? Parfumul? Planta? Utilizarea ei?

Aș zice că parfumul, iar contentul nu mă prea face să-mi doresc acest parfum, că nu prea mă face să visez, să mi-l imaginez.

… pentru ca în final să dăm peste o variantă de Dero cu 5 plante despre care nu s-a mai scris și, drept urmare, nu le știm.

Ozon, ce parfum…

Că din site-ul de prezentare a detergentului Dero lipsește cu desăvârșire orice mențiune cu privire la ozon mi se pare crimă fără pedeapsă. Că din online-ul românesc lipsește cu desăvârșire informație despre detergenții cu ozon mi se pare oarecum natural. Nici măcar web publisherii mari, serioși, n-au fost capabili să scoată vreun material serios pe acest subiect. Și, credeți-mă, e de scris mult pe acest subiect, uitați-vă un pic pe afară.

Că formula lui Dero „cu ozon”, e eco, energy saving, detergent saver și-n ultimă instanță că te ajută să economisești nicio vorbă.

Content lipsă?

Am urmărit cu atenție contentul comunității Dero de pe Facebook. Am urmărit și contentul Casapedia. Pe Casapedia, limita maximă pe care o atinge contentul este aceea în care userii intreaba, iar brandul răspunde cu ad și „comunitatea” cu răspunsuri exhaustive.

site-ul-dero-pagina-produs-9 — Captura din pagina de intrebari si raspunsuri, pagina in care este afisat un spatiu de promovare a produsului. Practica asemanatoare cu publicitatea.

Contentul către care este trimis utilizatorul în cadrul acestui Casapedia este, în fapt, un ad. Publicitatea contextuală nu este content marketing.

site-ul-dero-pagina-produs-10

clabucel-pic-1 — Sursa – https://www.iqads.ro/a_26756

Clăbucel a ucis cu sânge rece content marketingul. Branded entertainment-ul a luat-o înaintea contentului.

Baloanele de săpun au luat locul argumentelor.

Moartea pasiunii despre care scriu în această serie de postări spre asta bate. Monetizarea contentului nu poate fi făcută în astfel de condiții.

Nu este un caz singular. Povestea este generalizată la mai toate prezențele online.

Publicitate de tipul in your face, peste contentul site-urilor, este singura modalitate prin care văd managerii brandurilor să monetizeze pasiunea pentru content.

Telespectatori VS Fani

Lidl a anunțat astăzi că, în curând, va ajunge la un număr de 1 milion de fani în cadrul Facebook. Wow! Știți ce inseamnă asta in cifre de MARCOM? Ba, mai mult, știți ca un fan de Facebook e more valuable pentru o companie decât un telespectator prins intr-un punct de rating atunci când ruleaza un spot publicitar?

Anunțul ăsta vine intr-un moment foarte delicat. Facebook a anunțat, parcă acum o săptamână, modificări pe modalitatea de afișare a contentului. Adică, după câțiva ani în care brandurile au investit în conectarea cu cât mai mulți utilizatori, vor trebui sa treacă testul contentului pentru a se bucura de audiența câștigată acolo, pe Facebook. Dacă nu vor trece cu brio, Facebook va reprezenta pentru ele încă o platformă în care vor fi nevoite să plătească pentru apariție pe wall-ul fanilor lor. Ciudat? Nu?…

Rating sau Reach pe FB pentru un brand?

Televiziunile se bat lună de lună pentru un anumit numar procente audiență. În cadrul Facebook, brandurile de business și brandurile de media, laolaltă, se bat pe 6 mil. utilizatori. Un telespectator nu e tot aia cu un fan pe Facebook, prin ochii unui brand manager, cel puțin eu asta cred.

Impactul unui post pe Facebook VS un spot TV nu știu să fi fost studiat până în momentul de față în Romania și nici la nivel internațional nu-mi aduc aminte să fi citit ceva.

Spot TV sau post pe Facebook?

Dacă un brand are pe fiecare postare – de self promo, right? – pe Facebook, un reach de 10-20% din numărul total de fani, în cazul Lidl România pe Facebook, asta se traduce în aproximativ 100,000-200,000 de utilizatori, la nivel național.

Cifrele de audienta tv vs Lidl — Cifre audienta medie posturi tv, iulie, 2013, Romania. Insert reach-ul avut de pagina Lidl conform estimarilor. Sursa datelor audienta https://www.arma.org.ro/ro/audiente

200,000 de utilizatori, tradusi în rating TV, la nivelul audiențelor medii ale lunii iulie, din România pe mediul național, rezultă un spectaculos loc 4, între cele mai mari posturi TV.

Nu comparăm merele cu perele, dar e bine să le gustăm.

Tradusă prin ochii omului de marketing, o postare de-a Lidl pe Facebook face cât o difuzare pe TV. Ba, surprinzător, o postare de-a Lidl pe Facebook atinge o audiență aproape egală cu cea medie a Realitatea + RTV la un loc – conform cifrelor oficiale pe iulie, 2013.

Greu de crezut, right?

Cât costă?

Aici lucrurile sunt atât de complexe pe cât sunt de confidențiale sumele plătite efectiv pentru publicitatea TV. Facebook, în schimb, are cărțile pe față. Cu 1000 euro poți obține aprox 10 mil afișări ale contentului tau, publicitar sau nu, video, text sau grafic, la nivel național, 20-55 ani, male female.

Pe TV este greu să cunoști prețurile… exacte… Trebuie să treci printr-o serie de experiențe SF ca să afli prețul corect… Totuși, am întâlnit și români fericiți! RTV Dolj cere vreo 19 RON per difuzare spot TV, la nivel local.

rtv-dolj-rate-card

Merită?

Și-n Facebook oamenii fug de publicitate, așa cum se întâmplă și în televiziune. Experiența unei postări pe wall-ul unui utilizator VS experiența pe care o are același utilizator, dar telespectator, zic eu că înclină în favoarea Facebook-ului.

Diferența este dată de conținutul publicitar care, odată cu mediul online, tinde să devină content – nu de alta, dar userii nu mai înghit publicitatea și repede trântesc un comment pe care, din fața televizorului, nu-l pot da.

INTERVIU: Dan Dragomir (computerblog.ro): „Am vazut produse care au avut un succes fulminant, dar am vazut si gadgeturi excelente care nu au reusit sa vanda si au disparut”

Dan Dragomir scrie inca din 2001 despre Internet, comunicatii, gadgeturi si tehnologii. Blogul sau, computerblog.ro, este unul dintre cele mai cunoscute bloguri in domeniul IT&C. In martie, 2011, computerblog.ro a castigat premiul pentru „Cel mai bun blog de tehnologie” la RoBlogFest.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): De unde a pornit ideea computerblog.ro si cum ai gandit primele articole?

Dan Dragomir (computerblog.ro): Ideea a venit din mers. Eu am fost ziarist din 1995, am lucrat la Jurnalul National, Ziarul Financiar, Saptamana Financiara. Am condus o revista despre Internet in 1999, pe vremea cand lumea folosea dial-up. Prin 2001, cand scriam la ZF, povesteam des despre ce se intampla in SUA in industria online. Chiar daca fusese crah-ul dot-com in 2000, lumea era tot la fel de entuziasmata de proiectele online. Pe-atunci a aparut si fenomenul jurnalismului cetatenesc – oamenii invatau sa faca site-uri, sa isi faca propriile pagini si sa povesteasca acolo ce pățeau. Primul meu proiect (https://www.okey.ro/) l-am gandit in 2004 si l-am lansat in 2005. Apoi, pentru ca tot scriam pe IT am facut un forum dedicat (https://www.pcforum.ro/). Cam prin 2006 am făcut un blog de genul dan.pcforum.ro si scriam despre diverse. Succesul si recunoasterea a venit odată cu mutarea pe dandragomir.biz, un domeniu care mi-a permis sa cresc si sa atrag atenția asupra ceea ce scriam. Dar pentru ca nu era un domeniu .ro am avut in continuare dificultati, inclusiv la nivel de SEO, dar si la nivel de perceptie (lumea tot vorbea despre dandragomir.ro care nu este un site al meu, a fost cumparat de altcineva si nu l-am putut cumpara de la el).

Asa ca din 2011 activez pe https://www.computerblog.ro/

Primele articole erau despre gadgeturi, zona care a si prins la public, iar unele au fost cu experiente personale.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia):Care sunt principalele 5 lucruri pe care o recenzie despre un gadget ar trebui sa le contina?

Dan Dragomir (computerblog.ro): Primul lucru despre recenzii – ele ar trebui sa fie facute de oameni care se pricep cat de cat la gadgetul / tehnologia / serviciul respectiv. Ok, orice consumator isi poate da cu parerea, dar acel articol nu poate fi o recenzie.

Al doilea lucru, o recenzie trebuie sa fie parerea ta sincera dupa interactiunea cu produsul/serviciul. Nu un copy+paste dupa comunicatul de presa si in niciun caz traducere dupa parerea altcuiva despre acel lucru. Urasc sa vad traduceri pe post de opinii, mai ales fara sa precizeze macar sursa infomatiei.

In al treilea rand, o recenzie trebuie sa contina si elemente negative. Nu exista produs perfect, oricand ai ceva de imbunatatit, ceva ce nu ti-a placut. Ceva ce se poate face mai bine alta data. Orice recenzie care lauda exclusiv nu este credibila.

In al patrulea rand este nevoie de imagine si vorbesc aici de poze facute de autorul recenziei. Sunt multi, inclusiv la varful blogosferei, care spun ca au facut recenzie si scriu pareri propii, dar ilustreaza cu imaginile de PR sau cu imaginii luate de pe alte site-uri. Mi se pare neprofesionist.

In fine, traim in era video online. Toata lumea urmareste video pe Youtube, iar materialul ilustrat astfel are un impact mai mare. Dar repet, propria experienta, nu cea a altcuiva.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Pe o scara de la 1 la 10 cat de mult conteaza utilitatea unui articol din zona tehnologica? Dar atractivitatea stilistica si vizuala? Motiveaza te rog.

Dan Dragomir (computerblog.ro): Daca un articol nu este util, atunci nu are rost sa-l scrii. Ok, mai sunt si infomari generale sa zicem, care n-ar fi chiar utile tuturor, dar daca le publici se presupune ca ele au valoare pentru cineva. Bineinteles, daca vrei sa fi relevant pentru cititor, trebuie sa publici mai ales informatii utile.

Zona de tehnologie este de importanta maxima, este cea mai dinamica industrie si cine are informatia castiga. Oamenii fac achizitii, deseori de sute si mii de euro, vor sa fie bine informati.

Partea de stilistica este importanta doar pentru o anumita categorie de public, cel bine educat, dar care are si cei mai multi bani pentru achizitii. Pentru cei tineri conteaza mai mult informatia, cat mai succinta si disponibila cat mai rapid. Partea vizuala este insa esentiala pentru toti vizitatorii.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Ai o structura pe care o respecti atunci cand scrii o recenzie a unui produs? Daca da, care este aceasta?

Dan Dragomir (computerblog.ro): Pentru orice articol de tip review trec prin niște etape mari – introducerea care reprezinta primele impresii si experiente cu device-ul sau serviciul respectiv, plus o scurta comparatie cu alte produse / servicii concurente – apoi partea de pro si contra unde sintetizez, pentru cei grabiti, plusuri si minusuri. Apoi detaliez fiecare parte – design si materiale, hardware, software, aplicatii. La final, pe scurt, trag concluziile. Adaug informatii despre pret, poze si eventual video. Nici eu nu fac video cu orice produs sau serviciu. Doar cele care merita.

(Iulia Cimpoeru – Contentpedia): Prin ce se diferentiaza o recenzie computerblog.ro fata de celelalte recenzii din domeniul tehnologiei?

Dan Dragomir (computerblog.ro): Cred ca pe langa informatie, stil si prezentare conteaza foarte mult experienta mea. Scriu pe IT din 2001, testez produse din 2003 intr-un mod constant – am testat mereu cele mai noi telefoane, cele mai noi laptopuri, cele mai noi camere foto sau gadgeturi abia lansate. Am avut acces la toate astea inainte sa fie in magazine sau pe piata.

Am vazut produse care au avut un succes fulminant, dar am vazut si gadgeturi excelente care nu au reusit sa vanda si au disparut. Cred ca pot oferi cititorului o parere avizata in zona asta. Merita sau nu sa cumperi un produs? Care ofera cel mai bun raport calitate/pret? La astfel de intrebari raspund zilnic sau incerc sa raspund in fiecare review.