Cum ar trebui tratați politicienii în „presa quality de politică” – prin content

În afară de „aberații” și „absurdități” ale acestui secol nu ar trebui să fie scoși. Fiecare articol și editorial ar trebui să înceapă sub titulatura de: alte aberații ale unor specimene ce nu au ce căuta în acest secol.

Când ei pronunță cuvântul reformă, spun, în realitate, că timpul trece. Când ei vorbesc de administrație publică spun, în realitate, că vor s-o conducă dar nu pot. Când vorbesc despre idealuri, ei spun, în realitate, că nu le pot avea. Când vorbesc doctrinar, politicienii și politicienele spun verde în față că doar atât pot. Fără s-o recunoască.

De ce nu sunt tratați așa politichienii?

Pentru că presa aia quality de politică depinde de ei. Siguranța financiară a titlurilor de presă este o înlănțuire plină de puroi, urât mirositor, în care jurnaliștii sunt trași. Luați Hotnews, printre cele mai echilibrate site-uri. Acest business se adapă și din mâna unui regim politic cu ai săi politicieni și doctrină: UE. Nu poți mușca mâna care te hrănește, doar nu ești câine, deci n-ai să vezi vreun tratament indecent al politicienilor europeni, în speța de față.

Mitul extremismului, al naționalismului și al eu mai știu cărei fantome politice a trecului.

Politicienii se tem cel mai tare de acest mit. Hitler a căsăpit adversarii politici în întregime, comunismul, și el, buluc la canal a trimis politicienii. Stalin, Saddam, Mao și mai toți au dat cu politicienii în toate gardurile. De undeva de pe aici vine și „echilibristica mistică” de care dă dovadă presa quality pe politică.

Monarhia este unicul model politic, azi, mâine și poimâine. Monarhia reprezină Omul dus la puterea și condiția putinței, pe toate planurile și în toate capacitățile intelectului, spiritului, etc. Monarhul este un politician ce dă în gard cu politicienii, aidoma unui dictator. Face acest lucru prin supunerea voluntară a politicienilor.

Deci, cum trebuie tratați politicienii, prin content, de presa aia zisă quality pe politică?

Ai 10 puncte dacă răspunzi corect la această întrebare.

În stil dictatorial.

Dacă nu sunt tratați astfel de către presă, ei instaurează propria lor dictatură, una pe care o aveți în față, în zilele noastre, în toate societățile la nivel mondial. Una în care jurnaliștii sunt amenințați mereu cu pericolul extremismului dictatorial… Astfel, clasa politică mondială ține sus și tare propria dictatură a contentului manipulării maselor, a concubinajului ascuns cu mediul de afaceri și câte și mai câte.