Doza de Comunicare – despre seria de articole Contentometru

Doza de Comunicare este un birou virtual de comunicare, ce livrează periodic vești și povești din domeniul marketingului și al comunicării. Echipa din spatele acestui proiect este formată din cinci practicieni din București, Brașov, Cluj și Timișoara, pe care pasiunea pentru scris și apetitul pentru informația de calitate îi aduce împreună, zi de zi. În această formulă, distanța devine chiar un atu, care le permite membrilor echipei să ia pulsul industriei de marcom din toate colțurile țării, în mod echilibrat.Pe www.dozadecomunicare.ro, aceștia adună idei, articole, interviuri, evenimente și alte informații utile sau amuzante despre content și copywriting, PR, marketing, advertising sau jurnalism. Scopul Dozei de Comunicare este să le ofere surse de inspirație și resurse utile atât începătorilor, cât și profesioniștilor din domeniu, indiferent de regiunea din țară în care se află.

Contentpedia: ce este și ce își propune Contentometru?

Din experiența noastră, succesul unei afaceri depinde de succesul comunicării pe care aceasta se clădește și se măsoară, implicit, prin gradul de mulțumire al clienților. Astfel, fiecare tip de conținut creat în jurul unui brand – de la descrierea acestuia la mesajele transmise pe platformele online – are potențialul de a ridica sau de a dărâma acel business.

Contentometru este o serie de articole și resurse, pe care le punem la dispoziție săptămânal antreprenorilor, dar și creatorilor de conținut, mai ales celor aflați la început de drum. Aceste materiale oferă strategii de conținut care au potențialul de a pune afacerile în mișcare. În plus, fiecare articol are și o secțiune practică, dedicată studiilor de caz pentru diferite tipologii de business, cu exemple și măsuri clare care pot fi oricând puse în aplicare.

Primele două articole din serie se află deja pe website-ul nostru:

Cine trebuie să urmărească Contentometru?

Prin această serie de articole, ne dorim să îi sprijinim pe cei care lucrează la dezvoltarea unei afaceri online, oferindu-le strategii care să-i ajute să genereze conținut de calitate.

Antreprenorii, în special, s-au văzut nevoiți să renunțe la planurile inițiale de business, oricât de atent calculate ar fi fost acestea, și să se adapteze din mers la un context pe care nici cei mai respectați strategi nu-l puteau prezice.

Așadar, cei care aveau deja un business, dar fără o prezență online clar conturată, s-au străduit să-și schimbe, peste noapte, modelul de afacere pentru a ajunge la consumatorii din mediul online. În plus, în noul context au apărut multe alte inițiative antreprenoriale, demarate de oameni creativi, care și-au dorit sau au fost nevoiți să valorifice într-un fel situația fără precedent și timpul petrecut acasă.

Însă, graba de a converti cât mai repede o idee de afacere într-un business funcțional și rentabil s-a văzut la nivelul strategiilor de comunicare adoptate. Din lipsa unei pregătiri în acest sens, acestea nu au fost mereu cele mai potrivite pentru domeniul de business ales sau pentru nevoile clienților vizați. Și credem că se poate mai bine de-atât, cu puțină atenție și câteva strategii care pot fi implementate chiar și cu minimum de resurse.

Ce beneficii aduce Contentometru pentru audiență?

Seria Contentometru va viza diferite puncte nevralgice care pot face diferența în durata de viață a unui business. Ne dorim ca această serie să-i ajute pe cei care contribuie la succesul unei afaceri, arătându-le cum să spună povestea brandului pentru a se conecta cu potențialii clienți și, de ce nu, fani ai acelui business. În plus, aceștia vor afla, în detaliu, cum să aleagă cele mai potrivite canale de promovare, care sunt factorii care declanșează procesul de vânzare, cum să facă un customer service eficient și multe altele.

Strategiile din fiecare articol vor fi mereu însoțite de sfaturi practice și exemple, astfel încât să poată fi adaptate cu ușurință la diferite domenii de business.

Cine sunt autorii Contentometru?

Contentometru este un proiect intern al Dozei de Comunicare. Materialele sunt scrise și documentate de către membrii echipei, care au experiență în Content și Copywriting, precum și în crearea de strategii de marketing și PR.

Ce planuri și perspective există (dacă există) pentru Contentometru?

Ne dorim să facem din Contentometru o serie recurentă de articole utile. Cea de acum se axează pe strategii de conținut pentru e-commerce, dar ne dorim să abordăm, în viitor, și alte zone relevante pentru creatorii de conținut. Ne puteți urmări pe website, Facebook, Linkedin sau Instagram pentru a afla ce proiecte mai pregătim.

eComgeek.ro: content smart pentru optimizarea magazinelor online

Contentpedia: Ce este și ce își propune eComgeek.ro?

ecomgeek.ro își propune să fie un centru de resurse și informații aplicabile care să ajute magazinele online din România să se dezvolte și să fie mai profitabile. Am creat acest site din dorința de a oferi persoanelor care activează în eCommerce insight-uri smart pentru a-și optimiza site-urile și crește vânzările.

Cei care sunt interesați de domeniu vor putea găsi aici articole in-depth, care abordează subiecte legate de experiența utilizatorului (UX) în eCommerce și optimizarea ratei de conversie.

Unul din obiectivele principale ale ecomgeek.ro este să aducă la cunoștința celor care au un magazin online că nu este suficient să investească doar în generarea de trafic. Ca să dezvolte o afacere de succes este necesar să direcționeze o parte din buget pentru optimizarea shop-ului, a ratei de conversie și pentru a-și cunoaște cu adevărat clienții.

Știu că, în general, se cheltuie foarte mulți bani în campanii de marketing pentru generarea de trafic (Google Ads, Facebook etc.). În schimb, se investește foarte puțin în îmbunătățirea experienței utilizatorilor care ajung în magazinul online. Astfel o bună parte din banii alocați pentru marketing sunt irosiți și multe dintre magazine nu ajung să fie profitabile.

Contentpedia: Cine trebuie să urmărească eComgeek.ro?

ecomgeek.ro se adresează persoanelor care dețin sau lucrează într-un magazin online, dar și celor care activează într-o agenție de marketing sau development și au în portofoliu proiecte de eCommerce.
De asemenea, cei care doresc să-și deschidă un magazin online pot să urmărească informațiile de pe ecomgeek. Astfel vor ști de la început ce să ceară agenției de development care va dezvolta magazinul și ulterior partenerilor care se vor ocupa de partea de promovare.

E foarte important ca ownerii și administratorii de magazine să fie informați, iar deciziile lor să fie bazate pe date și nu pe trenduri. Așa vor reuși să ofere clienților ceea ce doresc și nu ceea ce cred ei că își doresc.

Contentpedia: ce beneficii aduce eComgeek.ro pentru audiență?

eComgeek aduce informații de calitate și aplicabile în business-urile de eCommerce pentru îmbunătățirea experienței de utilizare. Magazinele online care ofera experienta mai buna vizitatorilor și clienților vor avea vânzări mai mari și afaceri mai profitabile.

Articolele sunt data-driven și bine documentate din surse cu autoritate în domeniu. Astfel cititorul poate să fie sigur că nu-și pierde vremea cu informații vagi, pe care să nu le poată aplica în business. De aici și poziționarea ecomgeek.ro ca fiind centrul de insight-uri smart pentru optimizarea magazinelor online.

Contentpedia: ce insight de tip editorial are în vedere eComgeek.ro?

În ultimii ani am avut ocazia să lucrez îndeaproape cu owneri sau administratori de magazine online. Am primit adesea solicitări de noi funcționalități sau modificări pe site care sunt bazate pe trenduri, instinct sau pe ceea ce fac alții. În multe situații, aceste modificări mai degrabă încurcă potențialul client și ajung să afecteze vânzările.

Așa am realizat că antreprenorii din eCommerce din România au nevoie de surse de informații de calitate, bazate pe date și nu pe trenduri. ecomgeek.ro vine să acopere această nevoie prin articole data-driven, cu recomandări rezultate în urma unor studii sau teste de uzabilitate.

Contentpedia: ce planuri și perspective există (dacă există) pentru eComgeek.ro?

Am lansat site-ul doar de curând, deci planul pentru această perioadă este publicarea mai multor resurse utile pentru magazinele online. Încă mai sunt multe subiecte de abordat.

Pentru viitor, vreau să găsesc partenerii potriviți pentru acest proiect, pentru ca informațiile să ajungă la cât mai multe persoane care activează în comerțul online. Îmi doresc cât mai multe magazine online profitabile în România și o experiență mai bună pentru toți clienții lor.

Content marketerii democrației din România câștigă cu mult peste media industriei de comunicare

Mediawrite a făcut public în cadrul campaniei intitulate #intelectualii-papică-la-burtică, de tip private newsletter / e-mail marketing, primul studiu ce conține grila de salarizare a agenților de promovare și comunicare care au ca obiectiv promovarea democrației în România.

Abonații feed-ului de content al campaniei mai sus menționate au primit rezultatele unui studiu ce prezintă grila de salarizare a persoanelor publice, a jurnaliștilor și a altor categorii socio-profesionale care prin activitatea lor promovează și au ca obiectiv creșterea notorietății democrației pe scena publică, în societatea românească.

Rezultatele acestui studiu pe scurt:

  1. Câștigul mediu lunar net al unui promotor este de 8350 de lei;
  2. Industria de promovare a democrației este estimată la peste 65 de angajați;
  3. Entitățile juridice angajatoare / finanțatoare sunt din toate mediile (ONG, privat, stat/e, politic, UE, altele).

Pe scurt, “norocoșii” content marketerii din piața / industria de promovare și creștere a notorietății democrației în România sunt jucători pe o piață ce poate fi definită ca fiind una nereglementată și lipsită de transparență, cu toate că, raportat la cifrele financiare și fluxul de capital, o poziționează undeva la 4.5 – 5.5% din piața totală de publicitate online din România, la nivelul din 2019.

Jurnaliști, scriitori, persoane publice, intelectuali, demnitari sau chiar politicieni sunt doar câteva dintre categoriile profesionale din această industrie a promovării democrației în România.

Este și o piață atipică: promovarea și susținerea notorietății unui anumit regim sau sistem politic nu este ca și cum ai promova notorietatea unui brand de soluții climatizare. Pe băncile sistemelor de învățământ nu poți preda consumul de băuturi răcoritoare ale unui anumit brand, dar poți promova, cum se întâmplă în fapt, un anumit sistem, de tip democratic, precum este cel al Uniunii Europene.

Una este să faci content marketing pentru un brand de bere, iar alta să promovezi un sistem politic.

În sinea ei, piața de content marketing pentru promovarea democrației și investițiile în promovarea democrației nu are decât efect invers, adică acela de a anula democrația și libertatea alegerii, a exprimării opiniei, precum și cea a exercitării acesteia. Rezultatul final al notorietății și al promovării democrației, într-un final, nu face decât să reducă din șansele dezvoltării unei societăți în care dezvoltarea de noi sisteme politice și sociale să fie un fapt absolut normal. Ba chiar împiedică reforme naturale și normale ale sistemelor politice.

Cu atât mai mult, cu cât investițiile în promovarea unui anumit sistem politic, precum este democrația, sunt net superioare investițiilor în promovarea notorietății altor sisteme. Spre exemplu, investiții în promovarea și notorietatea posibilității dezvoltării unui sistem politic care, să zicem, apără într-adevăr interesul național.

Mai mult, exercițiul de comunicare în cadrul acesti industrii este unul mascat în diferite forme, care în industria de content marketing sunt numite “native”, care se sustrag semnalizării și mențiunilor normale, de tipul:

  • Această opinie este plătită
  • Expunerea acestei opinii politice este finanțată de…
  • Această opinie este finanțată de…
  • Opinia autorului este finanțată de…
  • Autorul materialului este întreținut de…

Astfel de marcaje și de semnalizări în spațiul public ale conținutului emis de către jucătorii din industria de promovare a democrației în România sunt cel puțin normale, dacă nu chiar obligatorii. Este cel puțin condamnabil un jurnalist, finanțat de o organizație, care este stimulat financiar să expună o opinie într-o anumită și specifică direcție.

O opinie nu poate fi finanțată, un raționament este independent, gândirea este în esența ei un proces de exercitare al libertății, iar expunerea unei gândirii, a unui raționament care este influențat prin stimulente financiare nu este nimic altceva decât un act de comunicare și publicitate, care nu poate fi încadrat sau asimilat unui raționament – cu atât mai mult unuia de ordin politic.

Ce va prezenta următorul episod al campaniei?

În următorul episod al campaniei #intelectualii-papica-la-burtica va fi publicată lista jucătorilor de pe piața de promovare și creștere a notorietății democrației în societatea românească. Vorbim aici de ONG-uri, companii private, partide polticie, instituții și structuri ale acestora.

Campania este de tip e-mail marketing / newsletter privat, iar următorul episod al acesteia va fi trimis în luna decembrie 2020.

Te poți abona pentru a primi următorul episod aici. Este IMPORTANT să menționezi hashtag-ul campaniei în formularul de abonare. Vezi exemplul de mai jos.

Despre

Acest material, precum și campania intitulată #intelectualii-papică-la-burtică, fac parte din campania de content marketing pentru promovarea proiectului www.una9.ro – ce își propune să rescrie Constituția României prin intermediul user generated content. Proiectul este demarat de agenția de content Mediawrite și nu este afiliat politic, instituțional în nicun fel sau formă.

Pentru a urmări agenția de content Mediawrite, folosește acest link, pentru a urmări campania #intelectualii-papică-la-burtică folosește acest link, iar pentru a urmări proiectul rescrierii Constituției României poți folosi acest link.

Agenția de content Mediawrite are o experiență deosebită în realizarea de studii și analize de date, în domenii precum marketing digital, media, calitate a conținutului, feedback-ul utilizatorilor.

1000 ani d-acilea încolo, vine cea mai mare transformare digitală – circulația informației

Adică circulația conținutului.

Asta este cea mai mare revoluție care a existat vreodată și cred că vreo revoluție mai mare nu prea o să mai vină. Puțin probabil să mai vină vreo revoluție mai revoluție decât asta. Și raționamentul este foarte simplu: accesul la cunoaștere este de departe revoluția revoluțiilor.

Umanitatea s-a războit secole la rând să ajungă aici.

În lipsa acestei capacități au curs râuri de sânge, s-au comis războaie, a fost un dezastru total pe fața pământului. Vezi cartea de istorie a umanității. E plină de tragedii și de atrocități pe care dacă le iei la disectat, analizat și cugetat au avut ca singur motiv acela al lipsei cunoașterii. Adică lipsa informației. Adică lipsa conținutului.

Intuiția îmi spune că va fi un mileniu destul de dificil: toți cretinii vor putea fi puși la locul lor potrivit. Toți intelectualii își vor revela adevărata față de inutilități inumane.

Un pas mic pentru autor, doi pași în spate pentru plagiator, trei în față pentru umanitate

Marea provocare în mileniul care vine, zic io’, va fi aia de a recunoaște dreptul unui autor în fața ta care ești un plagiator. Când zic plagiator, este cumva sinonim cu neguțător sau negustor. Adică, provocarea în mileniul ăsta care vine va fi aia de a avea tăria interioară ca om să recunoști că există unul mai deștept decât tine.

Și să nu încerci prin faceri și afaceri să obții valoarea care nu ți se cuvine.

Adică, dacă un om este genial sau mult mai inteligent decât tine, prin raționamentele sale puse pe hârtie, ca primă formă de exprimare și prezentare a acestora, vei fi nevoit și obligat să faci trei pași în spate. Adică, să recunoști că omul este mai inteligent decât tine, iar tu nu ești mai inteligent decât el. Cel puțin nu în direcția aia.

Poate în alta.

Dar marea dilemă în următoarea mie de ani va fi în zona asta: pentru un pumn de fise, faci pe plagiatorul sau ai demnitatea să accepți că altul este mai bun decât tine. Cu toate că probabil îl apreciezi pe un anumit autor, de-al dracu ce ești, să nu accepți acest lucru și, pentru a te ridica la beneficiile de care se bucură, să apelezi la trucuri…

Finanța, capitalul, este o formă de justiție care ar trebui să susțină valorile capabile să vină cu acele soluții, acele raționamente, acele ceva-uri care, într-un mod bizar, sunt benefice într-un final pentru întreaga umanitate. De aici vine și expresia: geniu pustiu. Un intelectual care nu produce nimic pentru umanitate este în pustiu pentru că inteligența sa nu se află sau este orientată în direcția binelui comun al întregii umanități: adică, pe scurt, către viață.

Viața e cel mai valoros capital.

Circulația conținutului în direcția acestui capital este cea mai mare revoluție. Este cea mai mare transformare digitală. Inteligența artificială nu e smart. Să vezi cât de smart o să se facă omul ținând în mână Sabia Inteligenței Artificiale. Dar într-un final tot circulația conținutului este cea mai mare revoluție. Obținerea unui conținut de calitate este sinonim în acest sens cu circulația conținutului / informației.

Conținutul este mizerabil…

Decizia de cumpărare s-a transformat radical în ultimii 10 ani. Nu mai vorbesc de ultimii 20, pentru că deja intrăm în epoca primitivă sau în preistorie. Alistair Rennie și Jonny Protheroe, două persoane din echipa Google pe partea de consumer insights au făcut un test fabulos cu vreo 300.000 de decizii de cumpărare pentru a analiza comportamentul în luarea deciziei de achiziție / cumpărare.

Decizia de cumpărare pe internet.

Iar rezultatul acestui studiu l-au intitulat: Decoding Decisions Making sense of the messy middle. How people decide what to buy lies in the ‘messy middle’ of the purchase journey.

Și mi se pare că e unul dintre cele mai interesante studii din ultimii ani, pentru că internetul este relativ fresh, tehnologiile web sunt relativ fresh, practicile de marketing digital sunt relativ fresh. Mi se pare că e ceea ce consider eu ca fiind un prim studiu cu privire la decizia de cumpărare într-un moment în care internetul a ajuns la o oarecare maturitate.

Adică, maturitate în sensul de chestii precum: rata de penetrare a conexiunii la internet, experiența maselor în utilizarea diferitelor servicii online, obișnuința și intrarea în comportamentul normal al plății cu cardul, migrarea către comerț online, mutarea efectivă a ofertei din offline în online, obișnuința și dezvoltarea comportamentului de internaut – în sensul de internet ca punct de plecare în procesul de achiziție și multe altele care se pot constitui drept dovezi incontestabile că, da, internetul s-a maturizat, este un mediu relativ matur, este un ceva ce a intrat în obișnuință, în cotidian, etc.

Cum arată decizia de cumpărare în internetul maturizat?

Sursa: thinkwithgoogle.com, Decoding Decisions The Messy Middle of Purchase Behavior

Cred că nu sunt necesare explicații suplimentare cu privire la graficul de mai sus…

Este o chestie elementară, este o chestie basic. S-ar putea să ți se pară ceva mult prea simplu de înțeles, dar ăsta este nucleul dur al internetului. Iar dacă nu îl respecți și te pierzi în aiureli și abordări care mai de care mai absurde, pierzi bătălia cu internetul, cu business-ul cu marketingul, pierzi tot.

Nici nu știu cum să traduc messy middle. Mijlocul mizerabil? Dezordonat? Practic, acolo se pierd mulți bani, bugete fabuloase și chiar și cifre de afaceri big. Acolo se află content marketing.

Graficul de mai sus este, prin comparație cu alte grafice care au încercat să explice procesul de achiziție/decizia de achiziție pe internet, în ultimii 10 ani, cred că cel mai reușit. De la pâlnii, genul de funnel-uri pe care intră utilizatorul și devine client, la grafice și abordări de tipul 360, în care utilizatorul se învârte alandala prin internet pentru a lua decizia până la multi-touch points în diverse zone. Abordarea și felul în care explică graficul de mai sus procesul de achiziție mi se pare cel mai ancorat în realitate, cel mai relevant, cel mai pragmatic, etc.

Adică, pur și simplu, mie unul, îmi spune: messy middle este content marketing….

Content marketing între explore și evaluate – mizerabil sau dezordonat?

E o concluzie mai mult decât evidentă că în călătoria de la trigger la achiziție, prin cele două dimensiuni de explorare și evaluare, stă, în fapt, o călătorie prin content.O baie, un duș, o incursiune, o ce vrei tu. Ziceam mai sus că internetul a ajuns la o oarecare maturitate. Consumatorii au ajuns la o oarecare maturitate. Obișnuința cu internetul, cu magazinele online, cu comparatoarele de produse și cu toate drăciile digitale este acum, în 2020, la un nivel la care doar visam în 2010.

Dar în continuare nucleul dur de content rămâne piesa de rezistență.

Și pot să fac cu tine un pariu, că și peste 10 ani cam același lucru va fi important. Oricâtă inteligență artificială, oricât machine learning și oricâtă interactivitate și sociabilitate va produce industria asta a digitalului, publicitate sau web development, tot conținutul va fi coordonatorul sau chestia care va guverna în business, marketing, comunicare sau cum vrei tu să îi spui.

Mediul, însă, s-a schimbat, se schimbă și se va schimba. Forma se schimbă, stilisticile se vor schimba, abordările, înțelegerea, livrarea, formatarea, cu siguranță, vor cunoaște revoluții fabuloase.

La o conferință de digital de la noi spunea un tip, acum vreo 5-7 ani, că zona de content nu va mai fi cine știe ce și că trendul este pe social media, pe interacțiuni și pe chestii de genul ăsta, emoțional sau mai știu eu ce… Mi-aduc aminte că mi-a pleznit o venă în momentul ăla… E imatur să spui că zona de content e un trend. Sau ceva de genul ăsta în industria de digital și internet / business. For fuck sake, trăim în cea mai mare revoluție din istoria literaturii și puțin probabil dispară literatura… adică… informația.

Doar din content și distribuție – chestii elementare pentru digital / internet marketing

Sursa: Decoding Decisions Making sense of the messy middle – pagina 82

Specialiștii ăștia de top de la Google, în anul de grație 2020, au făcut un experiment extrem de interesant. Au testat niște branduri fictive și au descoperit că exclusiv din content, fără a avea mari pretenții creative, au reușit să obțină în simularea lor un impact uimitor: o schimbare uimitoare de comportament al utilizatorilor.

Tot această simulare făcută de ei, a pus pe locul doi concluzia, simplă, că pur și simplu poziționarea în spațiul digital media, la momentul și locul potrivit, influențează big time rezultatul deciziei de cumpărare.

E foarte ușor să vorbești de importanța conținutului. E foarte ușor să spui că chestia asta este ok, conținutul ăsta este ok, abordarea asta este ok și așa mai departe. Dar dacă nu dublezi cu măsurători atente, poți duce proiectul și investiția în gard. Și măsurători smart, nu superficiale, care nu sunt ancorate în realități de business. Sau tracking care să scoată în evidență ceva acționabil din punctul de vedere al strategiei de conten marketing.

Dar… stai. Mi-am dat seama că în fapt nimeni nu este dispus să investească în content marketing serios, pentru că e scump. Un content marketing serios este scump. Și totuși este ciudat pentru că un content marketing neserios este mult mai scump…

E nevoie de contentmasteri

Internetul ăsta s-a dezvoltat fabulos în 30 de ani.

Webmaster este un termen haios dacă te gândești. Acum 20 ani, cineva care făcea site-uri chiar era un soi de master. Un super specialist. Dar internetul s-a dezvoltat mult. Acum necesitățile sunt altele. Webmasterii și-au făcut treaba și au pus în mâna utilizatorilor scule și instrumente pe care le pot folosi toți utilizatorii. Și, practic, acum e nevoie de contentmasteri.

Toate CMS-urile și toate aplicațiile de content din digital au nevoie de o groază de oameni care să mânuiască și să meșterească comunicarea cu ajutorul conținutului. Și, practic, acum mai oricine poate face pe webmasterul, pentru că să pui pe net un site este o chestie atât de easy azi față de ce era acum 20 de ani.

Acum e vremea contentmasterilor.

Așa cum erau webmasterii, acum e nevoie contentmasteri. Toate organizațiile ar trebui să aibă, nu un om de IT, nu un om de marketing, nu de digital, nu de PR, nu de alte bălării.

Un content master e de-ajuns.

Eu de când sunt în domeniul ăsta mi-am zis că un content master, zis și content manager, e un fel de bibliotecar pe energizant.

Rețeaua de content titled.online pe ultima sută de metri în încercarea de a obține finanțare

Anul trecut pe vremea asta, puneam pe hârtie ideea unei rețele de content (aici și aici). E un proiect la care m-am gândit mult, iar anul trecut mi-am zis că acest proiect este o idee foarte valoroasă și tre să mă implic în el. Mi-am dat titulatura de head of content management în cadrul acestuia. Și mi-am zis anul trecut ca în 4 ani să adun finanțare, să comunic în jurul proiectului, să implic niște oameni în el, iar într-un final să dau proiectul pe mâna cuiva care să-l ducă mai departe.

Zis și făcut…

Mai sunt vreo 10 zile până când se termină perioada în care mi-am propus să obțin finanțare, adică între 2019 și 1 iulie 2020.

Am obținut zero lei. Dar m-am concentrat foarte mult în jurul acestui proiect, iar lista de inovații și concepte de digital user experience cu care zic eu că va veni acest proiect digital este destul de consistentă. Mai toate ideile sunt 100% originale – deh, Mediawrite este agenție de creație – și sunt super corelate cu zona de content management și managementul informației în mediul digital.

Sunt idei extrem de curajoase. Sunt idei bine ancorate în trendurile și ultimele tendințe în materie de tehnologii și bune practici în digital / internet.

Mi-am zis să dau și aici o notă / un semn de viață cu privire la acest proiect și cu privire la ultimele zile în care mai acceptă sau caută finanțare. Dacă nu v-a obține, mă tem că voi fi obligat să îl dezvolt pe cont propriu. Adică, să muncesc extrem de mult să pun în practică concepte și idei ce sunt dezvoltate, cu subiect și predicat.

Aici mai multe informații despre proiect. Dacă ai întrebări, nu ezita să îmi arunci un email la sam@mediawrite.agency sau pe tel. +40,770,460,340. Poți urmări proiectul aici.

[research] Statul Român lovit de nulitate juridică: românii nu înțeleg o boabă din conținutul Constituției

Analfabetismul funcțional, dublat de ignoranța generalizată a cetățenilor, pune în discuție măsura în care Statul Român există doar pentru el însăși și pentru politicieni care înțeleg cât de cât conținutul Constituției.

Un studiu derulat de agenția de conținut Mediawrite, pe un eșantion de 1034 de internauți, în perioada martie – aprilie, 2020, scoate în evidență divergențe imense în gradul și forma de înțelegere a conținutului Constituției României de către români.

Studiul derulat face parte din proiectul Una Nouă (www.una9.ro) – ce își propune să rescrie Constituția prin intermediul tehnologiilor moderne, internet&digital, cu ajutorul utilizatorilor (user generated content / User-Generated Constitution).

23% dintre români NU înțeleg noțiunea de formă de guvernământ

Mediul urban se situează mai bine în această dimensiune de analiză, la un procent de 69,3% dintre respondenți care au reușit să răspundă corect la o serie de întrebări capcană, dar extrem de simple și corelate. Mediul rural înregistrează valori inferioare în gradul de înțelegere. De cele mai multe ori se face confuzie între partid, doctrină sau lider politic și formă/modalitate de guvernământ.

83% consideră că sunt conduși de orice altceva decât propria conștiință / voință – prin prisma libertății oferite

Întrebați cu privire la cine conduce viitorul, destinul, direcția, etc, imensa majoritate consideră că sunt conduși. Nu doar de liderii politici (47%), ci și de alte forțe și structuri diverse (Uniunea Europeană, SUA, Rusia, China, etc). Doar aproximativ 12% dintre respondenți au răspuns ca primă opțiune propria libertate, conștiință, voință, etc. Restul consideră că țara este condusă de Constituție și implicit și ei.

96% vor “garantat” în loc de “în condițiile legii”

Chestionați cu privire la cum își doresc anumite drepturi și prevederi ce îi vizează, marea majoritate a respondenților preferă termenul “garantat” în detrimentul termenului “în condițiile legii”. Pe același fir de întrebări, respondenții au fost chestionați cu privire la ce înțeleg prin noțiunea de “în condițiile legii”, iar 87% au răspuns că așa cum doresc liderii politici.

36% cred că poliția apără Constituția

Chestionați cu privire la entitatea sau autoritatea care susține, care implementează, care instaurează și veghează la respectarea și împlinirea Constituției, 53% au indicat că Președintele, 36% poliția și/sau armata și/sau structurile de forță, iar restul Curtea Constituțională sau Avocatul Poporului. În mediul rural, “poliția” apără Constituția înregistrează un procent mult mai mare decât în mediul urban.

78% confundă legi organice cu prevederi ale Constituției și invers

Prevederi din codul penal, din legislația administrativă, din citate ale anumitor scriitori sunt identificate de români ca făcând parte din Constituție în mod eronat, așa cum și anumite părți din Constituție sunt identificate ca făcând parte din ordonanțe de urgență, hotărâri de guvern, discursuri, etc.

64% consideră mai importantă țara decât Constituția

Restul consideră că relația cu alți români este mai importantă decât Constituția. Dacă ar fi să aleagă între Constituție (cu sensul de respectare a acesteia) și popor (cu sensul de aproape / alături / împreună), 89% aleg poporul român.

84% se consideră inegali în fața legii / justiției

Chestionați cu privire la șansele de câștig pe care le au atunci când vine vorba să intre într-un proces de judecată, oarecare, cu persoane din diverse categorii socio-profesionale (medic, politician, preot, primar, om de afaceri), 84% indică în mod evident că există o inegalitate, fie datorată banilor (62%), fie influenței / relațiilor (aprox. 24%), altele.

4% cred că Constituția a fost scrisă de “strămoșii” noștri

Constituția este poziționată ca timp în care a fost scrisă undeva în anul 1957 – prin media obținută – număr răspunsuri / an.

74% dintre Români consideră Constituția ca fiind (sau cu orientare) creștin-ortodoxă

Chestionați prin intermediul unei serii de întrebări corelate, extrem de simple, majoritatea respondenților consderă că ei trăiesc într-un stat guvernat de o constituție care este creștin-ortodoxă sau de orientare asemănătoare.

Concluzii?

Calitatea unei constituții este dată și de înțelegerea conținutului acesteia. Nu doar de parametri sociali pe care îi setează. În fapt, conținutul unei constituții trebuie să reprezinte în primul rând doleanțele cetățenilor, exprimate de către aceștia. Și-n acest fel se întâlnesc cele două mari provocări din disciplina de content: înțelegerea și sensul unui conținut.

Poți avea sens, dar să nu ai înțelegere, așa cum poți avea înțelegere dar fără a avea sens.

Un conținut de calitate și implicit o Constituție calitativă este și una acționabilă. Cu alte cuvinte, în teorie starea de fapt e una, iar în fapt starea de fapt este alta. Noțiuni care nu sunt înțelese de cetățeni, puțin probabil să se materializeze în stări de fapt la nivel social, în sensul de domnie a legii, în speță domnia legilor și prevederilor constituției.

Spus pe românește (pe înțelesul tuturor): România e un stat de mântuială…

Iar rescrierea conținutului Constituției Statului Român este o acțiune mai mult decât necesară. Tehnologiile actuale, rata de penetrare a accesului la internet și gradul avansat de utilizare al tehnologiilor care permit internauților (cetățenilor) își exprime opinia și doleanțele reprezintă un motiv în plus pentru acest demers.

Este și o oportunitate pentru o nouă societate, transformată digital din temelie, bazată pe accesul la informație, cunoaștere, participare cetățeni în spațiul public, etc. La nivel internațional, dacă proiectul www.una9.ro reușește, va fi o premieră la nivel social – în nicio țară din lume nu s-a reușit sau nu a avut loc un astfel de act de reformă socială sau exercițiu democratic, coeziune socială, etc.

În România ar putea avea loc o premieră de ordin social: prima Constituție a unei națiuni care este scrisă de cetățeni. În niciun moment al istoriei nu a existat o astfel de oportunitate și o astfel de capacitate de coeziune socială sau de exercitare a voinței și doleanțelor cetățenilor.

Cum se transformă marketingul digital în 2020?

Mediawrite a lansat astăzi o ediție specială a studiului Trenduri DOT ro marketing digital. Prima ediție a acestuia a fost derulată în 2013 și este cel mai important studiu cu privire la tendințele din marketingul digital românesc.

Ce rezultate vor fi prezentate:

Vor fi analizate zonele de offline / online, modelele de business ( B2B, B2C, B2E, MLM, B2G ), peste 57 de acțiuni marketing digital și peste 45 de obiective de marketing.

Participă aiciși află rezultatele

În #digital, e timpul pentru informarketing

Informarketing (information + marketing / informa + rketing) este o noțiune de strategie content marketing. Noțiunea spune că în loc să stai bine pe vândutul de gogoși, stai mai bine pe o abordare pragmatică. În digital marketing.

Cele trei cuvinte cheie despre informarketing:

  1. Cât mai mult marketing
  2. Cât mai multă comunicare
  3. Cât mai mult digital

Informarketing este altceva decât content marketing – așa cum este el înțeles și practicat în perioada asta – în sensul că la baza content marketingului stă, în realitate, informarketingul. Orice campanie de digital marketing trebuie să aibă un nucleu de informarketing.

Așa cum și orice business sau brand trebuie să aibă așa ceva.

Iar dacă nu ai o strategie de informarketing, produci content ca bezmeticul, chiar dacă ai o strategie și un calendar de content. O companie nu este o entitate media. Nu are această capacitate.

Informarketing e trend-independent, în sensul că poți să ai aceeași strategie chiar și pentru 10+ ani la rând, fără să devii demodat. Până și formatul de content TikTok – cel mai trendish la momentul actual – o să ajungă fumat / expirat, dar strategia companiei de informarketing nu.

Nota autorului

Noțiunea de mai sus face parte din arsenalui de strategii, know-how, concepte, idei crețe și expertiză dobândită de agenția Mediawrite în cei 10+ ani de practică în domeniul content marketing. Conceptul este unul amplu și are în centrul atenției orientarea către măsurători exacte în digital, de tip 360 și tag based communication. Dacă vezi o oportunitate în acest concept, nu ezita să mă contactezi pe partea de consultanță

Salutare!

Noutățile de pe acest blog sunt trimise aici (click):
connect.mediawrite.agency/contentpedia