Interviu cu Gabi Nistoran (Web-analytics.ro) despre content și Google Analytics

Gabi Nistoran, fondator și susținător al Web-analytics.ro, este online marketer specializat în web analytics și performance marketing, fiind Google Advertising Professional (AdWords & Analytics Qualified Individual).

Contentpedia: Ce poate indica GA cu privire la content?

Gabi Nistoran: Una dintre secțiunile principale din Google Analytics este despre content. Putem vedea ce conținut din site are succes, generează engagement, fidelizează vizitatorii sau îi face să se aboneze și la alte canale (newsletter, RSS, social media etc.).

Pe lângă afișările paginilor, poate fi setat să indice și ce fac vizitatorii în acele pagini (de exemplu dau Play la video, descărcă un pdf sau se abonează la newsletter).

Un site de conținut trebuie să își seteze în analytics obiective (Goals) de engagement, de exemplu obiectiv ca vizitele să aibă peste 5 pageviews sau o durată de peste 3 minute, și apoi să urmărească ce conținut și ce surse de trafic au reușit să genereze astfel de vizite.

Foarte interesante mi se par și rapoartele de Site Search, în care vedem ce se caută în site-ul nostru, pentru că apoi să creăm content pe subiectele căutate sau să îl evidențiem mai bine în site, dacă îl avem și totuși vizitatorii nu îl găsesc prea ușor.

Să nu uităm nici de features mai noi din GA, precum Content Experiments care ne ajută să testăm în același timp mai multe versiuni pentru aceeași pagină ne spune care dintre ele are succes mai mare în îndeplinirea obiectivelor site-ului.

Contentpedia: Ce concluzii simple putem trage despre content cu GA?

Gabi Nistoran: În primul rând m-aș uita la ce aduce vizite (Traffic Sources & Landing Pages), ce conținut menține vizitatorii pe site (Visitors Flow) și ce îi face să revină. Putem observa pattern-uri, de exemplu cum articole la care nu ne așteptăm aduc mult trafic din motoare de căutare și astfel știm în ce fel de conținut să investim în continuare.

Apoi, cu ajutorul Advanced Segments putem compara segmentul celor care au văzut multe pagini din site vs. al celor care au văzut puține. Toate aceste date ne ajută să creăm conținut de succes și să știm unde e mai eficient să îl promovăm.

Contentpedia: Ce rol are contentul în marketing-ul online al unui business?

Gabi Nistoran: Cred că are un rol major care va face diferența între un business care are doar un site „carte de vizita” și pagini inactive în social media, și un business care reușește să își țină potențialii clienți aproape. Content-ul este potrivit și pentru poziționarea unui business.

Contentpedia: Merită investit în content dpdv eficientă (în comparație cu alte acțiuni de marketing online – Adwords, alt tip de ads, social media, etc.)?

Gabi Nistoran: Este unul dintre cele mai eficiente canale de marketing online. Să nu uităm că acesta ajută și la succesul altor canale, precum SEO, social media sau email marketing. De asemenea, pagini cu conținut mai bun vor duce în timp costuri mai mici de AdWords pentru același trafic. Metodele intruzive de marketing online funcționează pe termen scurt, spre deosebire de content marketing care aduce valoare adăugată și pe termen lung.

Content si e-mail marketing.

Sunt e-mailurile doar niște notificări ce transportă link-uri către paginile de internet unde este publicat contentul sau unde se află conversia? Calitatea contentului utilizat în e-mail marketing poate fi cauza lipsei performanței. Între e-mail marketing de tip „link către o pagină” și content publicat exclusiv via e-mail stau procente bune de performanță.

Personal, eu am convingerea că e-mail marketingul este în momentul de față unul dintre cele mai puternice instrumente de comunicare digitală. Argumente sunt multe. De la cost eficientă până la capacitatea interesanta pe care o are: segmentare și legătura cu clienții.

Segmentare audiențe

Ce poate să-și dorească mai mult un marketer sau business owner decât să aibă un canal de promovare ce-i permite să comunice „pe grupuri”?

Grupurile de audiența nu trebuie formate exclusiv din criterii ale business-ului (de genul: a cumpărat, n-a cumpărat), ci în baza unor „criterii umane”, ce aparțin audienței și sunt mai apropiate de domeniul media sau sunt simple definiții ale audienței.

Segmentare audienta email marketing — Exemplu segmentare baza date email marketing a unui magazin de produse pentru animale. Petshop. In acest caz, cuvintele de segmentare sunt: „cei care au pisici”, „cei care au caini” „cei care n-au animale”

Cuvinte de segmentare

Prin cuvinte de segmentare vor fi denumite diversele grupuri ale audienței business-ului. Știți tag-urile site-urilor ce sunt? Același principiu se aplică și în cadrul segmentării bazei de date. În loc să tag-uiesti posturi de blog, tag-uiesti clienți si potențiali clienți – audiență a unui business.

Cea de mai sus este explicația simplă. Concluzii mai complexe puteți trage la o lectură: semantică, semiotică, definitie cuvant „polisemantic” si omonimia și polisemia.

Marea problemă în email marketing segmentat este cea legată de faptul că posibilitățile sunt aproape infinite. Când spun infinite, mă refer la faptul că se pot creat atât de multe segmente bazate pe atât de multe criterii încât este oarecum imposibil de găsit the right choice.

Câte segmente trebuie să aibă bază de date email marketing?

N-aș ști să dau un număr corect de segmente ce trebuie făcute pe o bază de date a unui business. Am lucrat și cu baze de date cu 1-3 segmente, dar și cu bd-uri cu peste 38 de segmente. Ce trebuie luat în calcul când se face segmentarea este faptul că pe fiecare segment și combinație de segmente ce pot fi făcute, business-ul va trebui să susțină investiția de comunicare.

Cu cât sunt mai multe segmente, cu atât efortul este mai mare. Să susții comunicarea și baza de date updatata pe 10 segmente ale unui brand/business, credeți-mă, e lot of work.

Segmentare baza date email marketing — Exemplu segmentare email marketing facuta de un serviciu catering cu livrare.

Pe baza de date a unui serviciu de catering, din categoria celor care aduc mâncare la birou se pot face de departe sute de segmente. Iar grupurile astfel formate vor genera nișe de comunicare.

Comunicare cu cei care preferă pizza capricciosa;
Comunicare cu cei care comandă pizza;
Comunicare cu non clienti care citesc bloguri culinare;
Și, nu în ultimul rând, comunicare cu cei care lucrează, de exemplu, în industria de IT și care comandă salate;

Și ca meniul să fie complet, mailurile trebuie să ajungă în inbox-ul corporatiștilor cu câteva ore înainte de prânz 🙂 Nu exagerez când spun că așa se pot obține rate de conversie de peste 75%.

Content/comunicare și cuvinte de segmentare

Avem grupuri de oameni pe care le identificăm cu cuvinte de segmentare. Prin comparație, cu Adwords poți comunica cu userii (contra cost) cam pe același principiu: pe cuvinte (de căutare). Cuvintele sunt foarte importante.

În general, din ce newslettere de la noi am analizat, nu se face o comunicare de nișă, bazată pe cuvinte de segmentare. Dpdv content, all they know iz „our products/services&discounts”. De-asta și rate de conversie atât de mici încât trebuie să folosești virgulă.

Email product placement promotie conversie in email marketing

Contentul unui newsletter NU este tot aia cu product placementul. Product placementul în email marketing se poate face în paralel cu contentul efectiv și cu comunicarea.

Comunicare – atunci când business-ul/brandul anunță că și-a luat o pisică în birourile de la marketing;
Content – atunci când business-ul/brandul are content;
Product placement – atunci când business-ul/brandul scoate în față produse;
Promoție – atunci când business-ul/brandul comunică o promoție la produse;

Email marketing content

Veșnica întrebare: ce înseamnă content?

În acest context, content înseamnă media custom made, dedicată unor grupuri de oameni identificați prin cuvinte de segmentare.

Web media este ceva complex. Poate fi dezvoltată prin: writing/copywriting, fotografie, producție video, audio și cam orice altă modalitate ce are ca rezultat final publishing web. Content înseamnă chiar și comunicare a companiei în unele cazuri.

Content pentru o pizzerie cu livrare din București, pe niște cuvinte segmentare de genul pizza, capricciosa, tradițională, picantă ar putea fi în jurul informațiilor detaliate despre produse și ingrediente, istoria pizzeriilor, alimentație sănătoasă, etc. Dacă adăugăm în lista cuvintelor de segmentare și cuvântul IT-iști, adica un segment al celor care lucreaza in industria IT, subiectele ce pot fi abordate în dezvoltarea de content sunt exponențial mai multe. Chiar si tonul comunicarii se schimba radical.

Strategie de e-mail content marketing

Provocările sunt pe de-o parte legate de a găsi tematica și subiectele, iar pe de alta parte de a reuși să dezvolți un content calitativ. Strategia de content este făcută de content strategist, iar execuția ei de content producer (oricare ar fi el). În mod evident, proprietarii business-urilor și oamenii de marketing din companii se pot implica în dezvoltarea strategiei de content. Chiar ar fi indicat să se întâmple asta.

Note:

Din păcate nu există încă o platformă de email marketing care să limiteze numărul de newslettere trimise către un anumit cuvânt de segmentare (adică către un grup de useri), iar astfel apare riscul, dacă nu se lucrează cu atenție, ca numărul de mailuri pe care le primește un utilizator să fie foarte mare. Adică, un client al unei pizzerii s-ar putea să primească câte un newsletter pentru fiecare tip de pizza comandată – dacă pizzeria face content marketing pe fiecare segment.

Spuneam de un canal gratuit de comunicare cu clienți și potențiali. Acesta există, se numește email marketing. Care e problema de, în general, email marketingul nu dă rezultate?

Lipsa segmentării sau o segmentare slabă/proastă;
Content/comunicare lipsită de inspirație;
The product sucks.

Content şi jurnalism de brand

Intrat în vocabularul agenţiilor de publicitate şi comunicare, contentul rămâne ceea ce a fost definit în urmă cu muuulti ani de onlineri. Brand jurnalismul, pe de altă parte, intrat în vocabularul oamenilor din online, este categorisit de aceştia ca fiind tot content.

Putem numi content mai tot ceea ce este publicat pe internet. Putem de asemenea să numim content şi ceea ce este publicat în print. În online, content se referă la mai tot ce stă publicat pe un site. Programatorii fac mereu chestia asta, dar nu numai ei.

Putem numi jurnalism de brand totalitatea comunicărilor unui brand. End of story.

Ce înţelege directorul de marketing din content şi ce înţelege din jurnalism de brand?

Întotdeauna a fost greu să faci switch între lumea cifrelor şi cea a ştiinţelor mai puţin exacte. După 4 ore de calculat bugete, este foarte dificil să înţelegi de ce un comunicat de presă ar trebui transformat într-un adevărat eveniment şi de ce anumite aspecte din el nu interesează pe nimeni.

Ce înţeleg agenţiile de publicitate şi PR&comunicare

Agenţiile de publicitate vor spune mereu despre un proiect de content al unui brand că este ceva never done before. O agenţie de PR va spune că trebuie aduşi şi nişte influenceri în cadrul proiectului.

Ele văd mereu orice producţie de custom media/content că fiind ceva inovator şi creativ, fie că vorbim de un clip sau de ceva pagini de content foto sau text. Dar, în fapt, viitorul aparţine productiei de media de tip custom, nu mass.

Şi-ăsta nu este meritul agenţiilor ce au gândit proiecte din această categorie, ci este un fapt divers, generat de evoluţia digitalului. Meritul vine ca urmare a performanţei obţinute de producţia respectivă.

Nişte definiţii despre brand journalism

Nu le vom da dintr-un simplu motiv: must do it your self. Brand journalism nu este despre a respecta definiţia de manual a practicii, ci este despre a găsi soluţiile proprii de jurnalism pus în slujba brandului tău – fie că-l deţii, fie că lucrezi pentru el. Nu-i fizică cuantică!

Spaţiu de manevră este destul. Creativitate şi curaj să fie.

Puteţi vedea stereotipismul de care suferă majoritatea brandurilor atunci când fac jurnalism de brand în cadrul Facebook sau vă puteţi delecta pe site-urile de comunicate de presă pentru a înţelege de ce nu sunt bune definiţiile.

Întâlnirea dintre jurnalism de brand şi conţinut

Da, cele două se întâlnesc, spre exemplu, în clasicele pagini ale site-urilor precum: despre noi, ce facem, echipa, istoric, viziune, promisiune, whatever altceva despre brand şi organizaţia din spatele sau şi, atenţie, produsele sale.

În acelaşi timp:

Agenţia de web (programatorul) va vorbi despre content;
Proprietarul business-ului se va întreba: ce naiba să punem şi acolo;
Agenţia de PR/comunicare va numi paginile că fiind brand journalism;
Agenţia de branding va numi paginile că fiind parte a promisiunii brandului;
Agenţia de publicitate le va propune că şi „ad-uri” şi se va întreba cum să le expună mai mult;
Agenţia de marketing va vedea paginile că şi poziţionare a companiei în piaţă – so, research iz needed;
Agenţia de media le va numi landing page-uri;
Un consultant le va spune pe toate.

Surprinzător, toate sunt corecte.

Dar cum puţine sunt brandurile şi SRL-urile ce-şi pot permite toate serviciile de MARCOM de mai sus – în afara multinaţionalelor ce-s legate ombilical de agenţiile de publicitate – sarcina cu privire la lansarea paginilor va pica pe umerii unei singure entităţi.

Cel mai probabil în sarcina programatorului care face site-ul.

Cât câştiga programatorii care dezvolta content şi fac brand journalism?

Unii spun de 80 RON per oră plus TVA – preţ vânzare al agenţiilor de web. Alţii vorbesc de mai puţin. Un copywriter sare de 80 RON per oră plus TVA la o agenţie de publicitate de la Bucuresti.

Lăsând gluma la o parte, programatorii sunt de departe nişte aşi în ale dezvoltării de conţinut. Nu ştiu dacă aţi intrat vreodată pe materialele de suport ale sistemelor informatice. Ei au inventat chestii precum Wikipedia, WordPress, e-mail marketing, forumuri, link-uri, bookmark-uri html şi alte instrumente digitale ce ne par banale acum. Au logică, au viziunea unor structuri de content coerente.

Cine face jurnalism de brand şi cine dezvolta content?

Jurnalismul de brand generează fie content, fie comunicare a brandului. Deci, oricine se ocupă de content se poate ocupa de jurnalismul brandului în măsură în care poate înţelege ce înseamnă vocea unui brand/organizaţii şi implicaţiile sale. Şi de aici lucrurile se complică cu adevărat şi se pot distinge unele trăsături specifice.

De la a documenta cu informaţii un produs al brandului, până la tonul vocii utilizate în mediul digital de către brand este o cale lungă.

Monetizarea continutului, moartea pasiunii – Partea#1

Cine n-a avut macar o idee de content, geniala, fantastica, a unui site de… pe care sa se scrie despre… in care proprietarii de business-uri sa se poata promova si-n care oamenii sa scrie din si cu pasiune….

Este ca un cliseu in randurile celor care cocheteaza sau nu cu online-ul sau in randurile celor ce stiu ce-i ala un blog sau site. Eu, personal, am auzit zeci daca nu sute de idei de content/sites nisate in ultimii ani.

Contentul de calitate este apreciat, dar nu sunt dati nici doi bani pe el.

Asta se intampla atat in partea consumatorilor de content, cat si in partea potentialilor investitori (advertiseri – business sau agentie). Se intampla atat in dot ro cat si la nivel international.

Un mega guru din US in media, in varsta de 50 si ceva de ani a declarat la o conferinta internationala cum ca s-a gresit in the first place atunci cand online-ul, in urma cu cativa ani, a gonit cu viteza luminii catre free acces la tot si toate produsele de media, mizand pe CPM si trafic.

Spatiile de media online au crescut exponential in ultimii ani (iar Google si-a bagat coada si acolo), iar felia de tort a spendului ce hranea productia de media, nu numai ca s-a micsorat, dar chiar a si disparut in unele cazuri. Trend international, nimic romanesc in asta, inca. Dar viitorul rezerva surprize publishingului romanesc – nu s-a vazut nimic, inca.

ACTA a fost câh!..

Imi aduc aminte de comportamentul oamenilor in jurul acestui tratat…

The Anti-Counterfeiting Trade Agreement (ACTA), is a multinational treaty for the purpose of establishing international standards for intellectual property rights enforcement. The agreement aims to establish an international legal framework for targeting counterfeit goods, generic medicines and copyright infringement on the Internet, and would create a new governing body outside existing forums, such as the World Trade Organization, the World Intellectual Property Organization, or the United Nations.

Mizeria din media e, iarasi, câh!..

Imi aduc aminte de multa dezinformare, de multa prostie, de tineri (sau nu) pur si simplu revoltati de ACTA – pe care nu-l intelegeau pe deplin. Pe aceasi tineri ii vad acum protestand cu privire la calitatea slaba a web-media, a mizeriilor din presa si a altor chestiuni conexe. Toate subtil conectate cu valorile artistice si cu judecati de valoare creativa si intelectuala. Ba, mai mult, ii vad gata sa sara la gatul managerilor corporatisti incompetenti ce au generat starea de fapt.

Tot ei, revoltati, sunt cei ce critica acum in barba lipsa de protectie oferita din partea institutiilor romanesti atunci cand vine vorba ca le-a fost furat vreun text de pe blog.

Dreptul la onoare, reputatie si intimitate…

Astea sunt, sintentizate, motivele invocate de The Anti ACTA Movement – activa si la noi prin 2012. Sunt chestii garantate de Declarația Universala a Drepturilor Omului.

As adauga, cu curaj: jur ca nu fac, se stie ca nu fac, dar lasati-ma s-o fac in intimitate. Evident, asta este doar o opinie, nu mi-am propus sa dezbat drepturile omului aici.

Cum monetizam totusi pasiunea (ca sa nu moara)?

In primul rand trebuie sa o intelegem. Trebuie sa intelegem ca pasiunea da nastere, este creatoare. Nu consuma, ci genereaza. Este un punct esential de intalnire intre oameni, schimba, remodeleaza si aduce plus unei societati – poate chiar o impinge in fata.

Adevaratele pasiuni ce genereaza content de calitate au nevoie de respect si recunoastere, iar asta se traduce in bani, nu in like-uri.

Paradoxal si capitalist vorbind, brandurile vor sa cocheteze cu pasiunile utilizatorilor/consumatorilor, dar calculeaza ROI-ul canalelor online cu grija, daca o fac, cand o fac. Si-atunci, fie canibalizeaza spatiul din monitoare, fie arunca ad-uri in miliardele de afisari ale site-urilor si vad de unde sare pestele cel mai mare.

Marketingul continutului

2 lei pe content, 18 pe marketingul produsului de content – spre vanzarea spatiilor de ads.

O spunea Henry Ford (n. 30 iulie 1863- d. 7 aprilie 1947), autor al unui nou mod de organizare a producției industriale, cunoscut sub denumirea de fordism. Cam asta este modelul de la noi, din dot ro. Combinatii, uneori dubioase, discount-uri, comisioane, achizitii facute cu cap de tabla.

Paid access

Si-aici marketing al produsului, cat cuprinde si, marea dilema, de ce sa platesc cand pot accesa free in alta parte. Si-atunci, trebuie sa ai un produs extrem de calitativ. Ceea ce imi aduce aminte de combinatia facuta de un furnizor de acces pe cablu la tv, care a cumparat in exclusivitate drepturile de difuzare pe meciurile nationalei. Tare curios sunt care sa fi fost cresterea dpdv numar abonati, din moment ce romanii sunt obisnuiti, si pe buna dreptate, sa vada meciurile nationale gratuit.

Proiecte speciale

Si-aici lucrurile se complica extrem. Ceea ce agentiile de publicitate sau web prezinta clientilor ca fiind un proiect special creativ/inovativ, este, in fapt, o practica normala in mediul online. Vorbim de content. Branded content, custom content, blogging, custom media, etc. Problema este ca sunt toate proiecte de short-term, de tip campanie si din care lipseste, cu desavarsire, factorul esential: pasiunea pentru content.

Si uite asa moare si pasiunea…

Aceasta este un prim post dintr-o serie mai lunga pe acest subiect.

Poate fi manipulat Google prin content?

Da. Google poate fi manipulat prin content. Dar asta nu este important ( 🙂 ). Important este de ce. De ce si-ar dori cineva sa dezvolte continut, sa aloce resurse pentru a manipula un motor de cautare?

De ce s-ar chinui cineva sa studieze, sa analizeze, sa testeze, sa se documenteze, sa planifice si sa execute o strategie de content pentru a manipula rezultatele unui motor de cautare precum Google?

De ce sa manipulezi Google?

Its about money. A lot of money. Sunt extrem de putine persoane ce incearca sa manipuleze motorul de cautare din alte motive decat cele strict legate de bani. Publicitatea contextuala – in Google – este cea mai eficienta metoda de publicitate cunoscuta vreodata de industria de publicitate.

Cati bani se invart in jurul celei mai eficiente metode de publicitate din istoria ever a publicitatii?

Se invart multi bani in jurul ideii de publicitate contextuala, dar in nici-o zona atat de multi precum in jurul contextului cautarii facute de utilizatori. Dupa Google, diferitele agentii si specialisti ce vand visul primei pozitii in Google prin prisma serviciilor de SEO.

Google ofera accesul in fereastra prin care trece, contextual, tot traficul internetului, agentiile si specialistii in SEO ofera, fara sa garanteze, un loc intre cele 10 pozitii esentiale.

„Nimeni nu poate garanta prima pozitie” (in afara de Google)

Este cunoscuta expresia printre majoritatea oamenilor care lucreaza in online. Sta de ani buni in paginile de suport ale Google si along the way a ajuns in discursul tuturor.

Cel mai pervers mod de a profita (pentru ca its about money in contextual promotion, right?) este acela de a folosi ceea ce cei de la Google declara/sustin (fara probe ce-i drept), pentru a justifica incapacitatea de a manipula Google – in folosul unui business pentru care lucrezi, prin intermediul tehnicilor de SEO.

Cum poate fi manipulat cu adevarat Google?

Raspunsul este mai simplu decat ni-l dorim.

Uneori ne este mai greu sa credem ceva simplu in detrimentul a ceva complex, cum ar fi teoriile si terminologia utilizata in disciplina de SEO. Google isi asuma rolul de cel mai bun motor de cautare, iar calitatea continutului ce il ofera in primele pozitii vine ca o recunoastere pentru echipele de ingineri ai Google.

Cel mai important lucru ce se petrece in momentul de fata cu Google este cel legat de o oarecare democratizare a rezultatelor. Nu numai formulele de calcul si altgoritmii Google sunt cei care decid calitatea, ci si utilizatorii prin intermediul interactiunii cu continutul, fapt ce ridica, din nou, vesnica problema: calitatea continutului.

Si-atunci: dezvoltand continut de calitate putem manipula Google? Logica spune ca da, iar practica ultimilor ani in zona de content imi spune iarasi da.

Salut lume! Lansăm un jurnal!

Dupa ~~trei ani~~ patru ani de existenta a Web Writers Europe ne-am decis sa lansam acest blog. Simtim ca a aparut necesitatea lui.

De ce nu a aparut el mai devreme? Simplu! Pentru ca ne-am focusat pe invatat, pus in practica, pe implicat in proiecte si de documentat serios. Ne-am focusat pe facut bani din writing, iar asta ne-a tinut in priza.

Primul blog pe aceasta nisa

Atat de mult au evoluat lucrurile in web, in social media si continut, incat informatiile despre continut web si toate implicatiile lui, in utilizarea acestuia in marketing online, in social media si publicitate, sunt imposibil de gasit in cateva surse serioase si originale.

Aici vrem sa pozitionam politica editoriala a jurnalului: continut. Nu este un blog de agentie, este un blog dedicat subiectului sau principal. Si oricine crede ca poate scrie pe acest subiect este invitat in cadrul Contentpedia.

PS: Cu toate ca am scris zeci de materiale pentru diverse business-uri, emotiile si entuziasmul sunt la cotele cele mai inalte in cadrul acestui proiect.