Adevărul.

Asta este strategia cea mai importantă. Publicitatea și spălăciunea pe creier specifică industriei de publicitate din SUA, țara lăcătușilor mecanici, cum zice Noica, ar cam trebui să intre în cartea de istorie la pagina AȘA NU. Imbecilitatea mentalității de business în stil occidental, american, nu reprezintă o cale de urmat pentru un om de faceri sau afaceri.

Trăim, totuși, în cea mai mare revoluție din istoria literaturii.

Ceea ce, dacă ne gândim, reprezintă o intrare într-o eră a dictaturii Adevărului. Care, din punctul meu de vedere este cea mai bună dictatură. Problema unora din mediul de business este că Adevărul nu le mai permite unora să obțină profituri.

Unele modele de business, de tip bijnițăresc, cam trebuie închise.

Toate inovațiile din business care au avut loc în ultimii 30 de ani, de când mixul de acces internet, capabilități ale internetului și rată de penetrare a internetului, din ultimii 20-30 de ani, sunt din punctul meu de vedere doar începutul unei noi ere a felului de a face business (hai să spunem mai pe românește, a face faceri și afaceri).

Câștigul onest, just, munca cinstită și meritocratică cu adevărat sunt direcția.

În momentul de față în mediul de business internațional are loc un adevărat jaf, are loc o adevărată capodoperă de bijnițăreală, pe câmpul de luptă al mediului digital și al internetului, despre care eu spun că reprezintă cea mai mare revoluție din istoria literaturii.

Iar un produs sau un rezultat mai mult decât dorit este Adevărul – ca dictatură, ce nu poate fi contestată decât de profitorii, bijnițari, speculanți de pe șcena de bijnis internațional. Gen toți ciordacii pe care îi poți vedea pe Linkedin.

Acei ciordaci din businessul internațional care, nu prea dau doi bani pe munca cinstită, meritocratică, ci care zici că-s bătuți în cap cu ideologia mentalității cleptocratice de tip occidental SUA-UE. Care sunt cumva capul răutăților în termeni de trend setteri ai injustiției sociale.

În lume, există acționari care freacă menta și câștigă prea mult.

Practic, acționari care nu fac nimic, dar care câștigă. Asta doar imbecilitatea mentalității occidentale o poate accepta. Doar fanii occidentului consideră că asta reprezintă o normalitate decentă și o societate echilibrată, democratică, meritocratică.

Însă nivelul de injustiție cu care vine stilul de business vestic, occidental, este de o nemernicie încât, sincer o spun, cu fiecare tranșă de emigranți din Africa sau lumea arabă care intră în Europa și în SUA, care pune presiune pe finanțele ticăloșeniei occidentale, mă apucă o bucurie enormă.

Nu o să mai înjur iar „inteligențele” financiare jidănești din business-ul internațional. Încerc să mă abțin.

Să luăm spre exemplu capitalul și băncile. O zic sincer, eu consider că nu există drept să lași moștenire. Totul trebuie bazat pe merit. Nu poți să moștenești nimic, nu te poți bucura decât de câștigul tău meritat, justificat prin merit. Nu prin moștenire. Asta este mentalitatea occidentală și dreptul de proprietatea ticălos occidental, vestic – de tip SUA-UE.

La naștere, avem toți buzunarele goale de arginți…

În urma noastră nu rămâne nimic, decât realizările bazate pe merit onest, just, onorabil. Nu speculativ, în stil vestic, occidental, în baza dreptului la moștenire sau în baza principiului accesului la capital și a principiului investițiilor, adică al băncilor, al deținătorilor de capital.

La moarte, ne sunt golite buzunarele de arginți…

Doar șeful băncii naționale din România crede în religia lui, care întâmplător este și jidan, că există piețe de capital, piețe de forță de muncă, în care omul este resursă umană supusă autorității capitalului patronat de bănci sau de alți „acționari” – adică ăia care nu fac nimic și câștigă făcând absolut nimic.

Am respect pentru oamenii educați, dar nu mă pot convinge că există investitori străini.

De altfel, vreau să contrazic școliții prin marile universități internaționale de economie atunci când ei vorbesc despre investitori, cu atât mai puțin când îmi vorbesc despre investitori străini. Care ulterior devin acționari și care nu acționează deloc. Dar câștigă.

În capu’ meu nu există așa ceva.

Doar în capu’ masteranzilor și doctoranzilor într-ale conomiei globale există așa ceva precum investitor respectiv investitor străin. În capu’ meu există doar merit și libertate. Libertatea de a profesa, fără a fi economic în resurse, și meritul pentru produsul realizat în această exercitare a libertății.

Despre SUA se zice că e o societate liberă, dar este un sclavagism Absolut, cleptocratic, patria unor entități juridice a căror obiect de activitate este ciordeala internațională. Ceea ce este cel mai periculos este că alte națiuni importă mentalitatea americană. Care nu face nimic altceva decât să indobitocească și alte societăți.

Cleptocrațiile internaționale, adică acele multinaționale în care își doresc toți să muncească, nu sunt nimic altceva decât niște nemernicii produse de imbecilitatea nemernică care a distrus toate națiunile și le-a rătăcit în această mentalitate nemeritocratică, în care dreptul de proprietate este bazat fie pe moștenire, fie pe simplul fapt și situație a deținătorului de capital. Cum sunt băncile de exemplu, care nu prea fac sens și nici logică.

Ce legătură are tot acest cârnat de texte cu simplicitatea în content marketing?

Există o legătură mai mult decât evidentă.

Adevărul este cheia care poate aduce simplicitatea în content marketing. În marketing și conținut. Și-n marketing și-n conținut. La mijloc. În faceri și afaceri. În mediul de business și în comunicarea comercială, care trebuie să fie bazată pe Adevăr. Îmi place să cred că dacă adevărul este scos la suprafață în mediul de business, adică în mediul de faceri și afaceri ale umanității, lumea poate deveni mai bună.

Glumeam, spunându-mi la un moment dat că e loc pentru toate stelele pe cer.

Și, practic, în piață este loc pentru toate abordările de business și pentru toate stilurile de a face business și pentru toate abilitățile și modalitățile de exercitare a profesionalismului profesioniștilor. Nu trebuie să ne plagiem în comunicarea de business. Nu trebuie ca oameni de business să plagiem trendurile, imbecile ale mentalității cleptocratice occidentale, vestice.

Cu riscul de a mă repeta, Adevărul este critic.

Fie că vorbim de un mediu de business în care toate contractele și deal-urile sunt publice, fie că vorbim de transparența prețurilor și identificarea acelor marje de câștig care nu sunt justificate decât de dorința de a bijnițării (hai să folosim un termen local, să nu mai folosim termeni englezești gen margins, gen profits, și să folosim termeni precum speculanți, bijniță, combinații, jmekereli, etc).

Și, poate, în prostia ta, o să zici că sunt comunist? Nu aș vrea să te înjur dragă cititorule, aș vrea să îți dau un citat din contentu’ sfintei scripturi care zice cam ashea: să nu se bucure cumpărătorul, să nu se bucure vânzătorul.

Autorul, cumva, într-un fel ciudat, al afirmației sau al îndemnului de mai sus este Dumnezeu. Tehnic. Teoretic. Dacă există. Nu putem știi. Dar interpretarea pe care o dau eu este aia că nu tre să mă bucur atunci când câștig nemeritat. Deci nu îmi da reducere, că vreau să îți plătesc pentru serviciul tău FIX cât îți face munca. Nu vreau să ieși în pierdere.

Așa cum nici eu nu vreau să îți dau mai mult decât îți face munca sau serviciu.

De ce să te bucuri tu când câștigi nemeritat. Sau, de ce nu, poate ți-ai pus vreodată această întrebare, sinceră, de genu’: oare cât dreacu face munca mea? Cu adevărat.

Care este valoarea adevărată a muncii mele?

Mare dilemă am avut și eu în sistemul de învățământ când am fost obligat să învăț, adică să bag la cap munți de texte doar ca să le reproduc ulterior, ca să câștig mai bine. Maică-mea, îmi zicea mereu să mă fac avocat, în copilărie, că d-aia ar trebui să bag munți de content în cap.

Revenind la subiectul acestei postări, adică la simplicitatea în content marketing

E loc pentru meritul tuturor companiilor, e loc pentru stilul tuturor oamenilor cu spirit antreprenorial. Iar în comunicarea comercială, adică în industria de publicitate care a intrat pe tărâmul digitalului în cea mai mare revoluție din istoria literaturii, Adevărul este critic.

Una dintre inițiativele agenției de content Mediawrite este cea legată de crearea unei noi legi a dreptului de autor, care, cumva, este benefică și pentru mediul de business. Care să protejeze acei antreprenori vizionari de cei lipsiți de viziune în spațiul public, iar astfel, meritul actului creator sau vizionar al unui anumit antreprenor să fie protejat.

Iar simplicitatea în content marketing să fie apreciată…

În cei 10 ani de experiență în proiecte de content marketing pentru diverse companii, cred că cel mai greu mi-a fost să vând conținut care oferă simplicitate, să vând ceva simplu. De altfel, este și cel mai greu de produs, dar care se vinde cel mai greu și, bizar, cel mai ieftin. Dar este cel mai eficient.

Publicat de SAMUEL Caraliu

Founder și manager al Mediawrite (prima agenție content digital din .ro) de peste 10 ani. Om cu experiență în 100+ proiecte content marketing. Consultant digital marketing. Avocat în Baroul București. Judecător în timpul liber.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *