Analfabetismul funcțional, dublat de ignoranța generalizată a cetățenilor, pune în discuție măsura în care Statul Român există doar pentru el însăși și pentru politicieni care înțeleg cât de cât conținutul Constituției.

Un studiu derulat de agenția de conținut Mediawrite, pe un eșantion de 1034 de internauți, în perioada martie – aprilie, 2020, scoate în evidență divergențe imense în gradul și forma de înțelegere a conținutului Constituției României de către români.

Studiul derulat face parte din proiectul Una Nouă (www.una9.ro) – ce își propune să rescrie Constituția prin intermediul tehnologiilor moderne, internet&digital, cu ajutorul utilizatorilor (user generated content / User-Generated Constitution).

23% dintre români NU înțeleg noțiunea de formă de guvernământ

Mediul urban se situează mai bine în această dimensiune de analiză, la un procent de 69,3% dintre respondenți care au reușit să răspundă corect la o serie de întrebări capcană, dar extrem de simple și corelate. Mediul rural înregistrează valori inferioare în gradul de înțelegere. De cele mai multe ori se face confuzie între partid, doctrină sau lider politic și formă/modalitate de guvernământ.

83% consideră că sunt conduși de orice altceva decât propria conștiință / voință – prin prisma libertății oferite

Întrebați cu privire la cine conduce viitorul, destinul, direcția, etc, imensa majoritate consideră că sunt conduși. Nu doar de liderii politici (47%), ci și de alte forțe și structuri diverse (Uniunea Europeană, SUA, Rusia, China, etc). Doar aproximativ 12% dintre respondenți au răspuns ca primă opțiune propria libertate, conștiință, voință, etc. Restul consideră că țara este condusă de Constituție și implicit și ei.

96% vor “garantat” în loc de “în condițiile legii”

Chestionați cu privire la cum își doresc anumite drepturi și prevederi ce îi vizează, marea majoritate a respondenților preferă termenul “garantat” în detrimentul termenului “în condițiile legii”. Pe același fir de întrebări, respondenții au fost chestionați cu privire la ce înțeleg prin noțiunea de “în condițiile legii”, iar 87% au răspuns că așa cum doresc liderii politici.

36% cred că poliția apără Constituția

Chestionați cu privire la entitatea sau autoritatea care susține, care implementează, care instaurează și veghează la respectarea și împlinirea Constituției, 53% au indicat că Președintele, 36% poliția și/sau armata și/sau structurile de forță, iar restul Curtea Constituțională sau Avocatul Poporului. În mediul rural, “poliția” apără Constituția înregistrează un procent mult mai mare decât în mediul urban.

78% confundă legi organice cu prevederi ale Constituției și invers

Prevederi din codul penal, din legislația administrativă, din citate ale anumitor scriitori sunt identificate de români ca făcând parte din Constituție în mod eronat, așa cum și anumite părți din Constituție sunt identificate ca făcând parte din ordonanțe de urgență, hotărâri de guvern, discursuri, etc.

64% consideră mai importantă țara decât Constituția

Restul consideră că relația cu alți români este mai importantă decât Constituția. Dacă ar fi să aleagă între Constituție (cu sensul de respectare a acesteia) și popor (cu sensul de aproape / alături / împreună), 89% aleg poporul român.

84% se consideră inegali în fața legii / justiției

Chestionați cu privire la șansele de câștig pe care le au atunci când vine vorba să intre într-un proces de judecată, oarecare, cu persoane din diverse categorii socio-profesionale (medic, politician, preot, primar, om de afaceri), 84% indică în mod evident că există o inegalitate, fie datorată banilor (62%), fie influenței / relațiilor (aprox. 24%), altele.

4% cred că Constituția a fost scrisă de “strămoșii” noștri

Constituția este poziționată ca timp în care a fost scrisă undeva în anul 1957 – prin media obținută – număr răspunsuri / an.

74% dintre Români consideră Constituția ca fiind (sau cu orientare) creștin-ortodoxă

Chestionați prin intermediul unei serii de întrebări corelate, extrem de simple, majoritatea respondenților consderă că ei trăiesc într-un stat guvernat de o constituție care este creștin-ortodoxă sau de orientare asemănătoare.

Concluzii?

Calitatea unei constituții este dată și de înțelegerea conținutului acesteia. Nu doar de parametri sociali pe care îi setează. În fapt, conținutul unei constituții trebuie să reprezinte în primul rând doleanțele cetățenilor, exprimate de către aceștia. Și-n acest fel se întâlnesc cele două mari provocări din disciplina de content: înțelegerea și sensul unui conținut.

Poți avea sens, dar să nu ai înțelegere, așa cum poți avea înțelegere dar fără a avea sens.

Un conținut de calitate și implicit o Constituție calitativă este și una acționabilă. Cu alte cuvinte, în teorie starea de fapt e una, iar în fapt starea de fapt este alta. Noțiuni care nu sunt înțelese de cetățeni, puțin probabil să se materializeze în stări de fapt la nivel social, în sensul de domnie a legii, în speță domnia legilor și prevederilor constituției.

Spus pe românește (pe înțelesul tuturor): România e un stat de mântuială…

Iar rescrierea conținutului Constituției Statului Român este o acțiune mai mult decât necesară. Tehnologiile actuale, rata de penetrare a accesului la internet și gradul avansat de utilizare al tehnologiilor care permit internauților (cetățenilor) își exprime opinia și doleanțele reprezintă un motiv în plus pentru acest demers.

Este și o oportunitate pentru o nouă societate, transformată digital din temelie, bazată pe accesul la informație, cunoaștere, participare cetățeni în spațiul public, etc. La nivel internațional, dacă proiectul www.una9.ro reușește, va fi o premieră la nivel social – în nicio țară din lume nu s-a reușit sau nu a avut loc un astfel de act de reformă socială sau exercițiu democratic, coeziune socială, etc.

În România ar putea avea loc o premieră de ordin social: prima Constituție a unei națiuni care este scrisă de cetățeni. În niciun moment al istoriei nu a existat o astfel de oportunitate și o astfel de capacitate de coeziune socială sau de exercitare a voinței și doleanțelor cetățenilor.

Published by SAMUEL Caraliu

Founder și manager al Mediawrite (prima agenție content digital din .ro) de peste 10 ani. Om cu experiență în 80+ proiecte content marketing. Consultant digital marketing.

Leave a comment

Your email address will not be published.

Salutare!

Noutățile de pe acest blog sunt trimise aici (click):
connect.mediawrite.agency/contentpedia