Robert Stanciulescu, omul din spatele site-ului logistic-specialist.ro, discută despre supply chain, logistica și management, într-un mod personal, conectat la realitățile actuale.
Iulia Cimpoeru (Contentpedia): De unde ideea site-ului logistic-specialist.
Robert Stănciulescu (Logistic-specialist.ro): De fapt, logistic-specialist.ro, este un blog care era atașat până în urma cu 3 luni site-ului logistic-specialist.com, iar asta o spun ca sa fac legătura cu ideea. În urma cu mai multi ani când am pornit business-ul de consultanta logistica și supply chain mi-am dat seama ca aveam o problemă, anume ca eu știam ce știu și ce pot sa fac, dar nu știau potențialii clienți.
În business-ul de consultanta reputația și know-how-ul consultantului sunt cheile de succes. Eu nu puteam demonstra, punându-ma în pielea clientului, nici-una din astea, mai bine spus potențialii clienți nu știau ce știu eu și ce pot sa fac. Și atunci a venit ideea unui blog în care sa le povestesc câte ceva din experiența mea, iar ei, citind ceea ce scriu acolo, să se regăsească în problemele prezentate și sa vadă ca soluțiile prezentate sunt ceea ce aveau nevoie, sa vadă ca au astfel de probleme în afacerea lor, sa vadă ca exista soluții și ca exista cineva care a mai făcut asta și care ii poate ajuta. Acela a fost startul logistic-specialist.ro .
Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Care sunt sursele tale de documentare și pe ce criterii iți alegi subiectele?
Robert Stanciulescu (Logistic-specialist.ro): Exista o singura sursa de documentare: experiența mea de până acum în ceea ce privește rezolvarea problemelor de business în zona de supply chain, logistica și management. Eu nu scriu din cărți, cu toate ca am citit destul de mult în aceasta zona, dar am realizat ca ceea ce scrie în cărți e ok doar dacă reușești sa adaptezi la ceea ce se întâmpla în viața reala a unui business.
Teorie știm toți, iar dacă nu o știm mergem la câteva cursuri și o învățam, însă ceea ce face diferența este cum transpunem aceasta teorie în practica și cum știm sa rezolvam ceea ce nu e scris în cărți. Experiența mea, ca sursa de documentare, are și avantajul ca e a mea și nu e încă scrisa în nici o carte.
Subiectele ma aleg ele pe mine :). Interacționând cu mulți oameni și cu business-uri din diverse industrii îmi dau seama ca anumite lucruri trebuiesc scrise și spuse și altora ca sa încerca sa evite din problemele cu care alții au avut de-a face. De obicei scriu un articol despre ceea ce mi se pare interesant și relevant pentru oamenii care citesc blogul și încerc ca după ce au citit un articol sa învețe ceva de acolo, sa tragă o concluzie utila.
Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Cât durează, în medie, scrierea unui articol si care a fost cel mai vizualizat articol de pana acum?
Robert Stanciulescu (Logistic-specialist.ro): Un articol îmi ia puțin, maxim 1 ora, deoarece înainte de a-l scrie deja e creionat în capul meu și deja lucrurile sunt cursive și aranjate în ordinea lor fireasca. „Creionarea în cap” durează mai mult deoarece am obiceiul sa las ideea să se „dospească” mai mult timp deoarece îmi mai vin tot felul de alte idei pe lângă, idei care îmbunătățesc articolul. De ex acum creionez un articol pe care nu l-am scris de vreo luna și tot îmi vin idei la el.
Cel mai vizualizat articol a fost cel legat de calculul consumului de combustibil, e un articol în care descriu vreo 3 metode de calcul a consumului de combustibil la o mașină. Cine dorește în poate citi aici: http://logistic-specialist.ro/
Al doilea articol ca și număr de vizitatori a fost cel legat de calculul costului pe km (poate fi citit aici: http://logistic-specialist.ro/
Iulia Cimpoeru (Contentpedia): In ultima vreme articolele scurte sunt tot mai căutate, crezi ca utilizatorii sunt gata sa citească orice fel de articol, indiferent de mărime, atâta timp cât informația ii interesează? Dacă da, motivează.
Robert Stanciulescu (Logistic-specialist.ro): Părerea mea e, ca trăim într-o lume în care viteza este ceea ce ne caracterizează. Vrem totul rapid: livrări rapide, mașini rapide, mâncare rapidă, internet rapid etc, și tendința este de a lua informația cât mai rapid, de aceea oamenii au tendința de a dori articole scurte.
Exista însa și reversul medaliei: informația rapida bruta, neprelucrata și neinteleasa nu este de folos. Toată lumea știe cum se calculează consumul de combustibil, e ceva elementar dacă ai mașina, însă nu toți cei care au mașina și au aceată informație pot performa în obținerea de rezultate bune în ceea ce înseamnă consumul de combustibil la o flota. Informația luata așa, ca și mâncarea rapidă care îți potolește foamea pe moment, dar e dăunătoare pe termen lung, te face mai deștept pentru 2 secunde dar nu te face mai performant.
În zona de management oamenii au nevoie de informații mai detaliate și de aceea trebuie sa le oferi cât au nevoie fără a face povestiri nemuritoare dintr-un articol. Eu scriu un articol ca și cum l-aș povești celui care îl citește și vreau să-i povestesc atât cât îl ține atent, nu mai mult.
Iulia Cimpoeru (Contentpedia) Care sunt primele 3 elemente de content pe care oamenii le cauta într-un articol?
Robert Stanciulescu (Logistic-specialist.ro): Am să enumăr 3 elemente și cu ceva explicații:
- relevanta – un cititor va rămâne la un articol dacă este ceea ce îl interesează, dacă îl ajuta sa își clarifice problemele pe care le are sau sa înțeleagă lucruri pe care până atunci nu le-a înțeles;
- sa învețe ceva din ceea ce a citit – sa plece, măcar, cu o informație folositoare lui după ce a citit articolul respectiv;
- să se regăsească în ceea ce citește – sa regăsească probleme cotidiene și, dacă se poate, soluții la problemele pe care le are.
Iulia Cimpoeru (Contentpedia): Ce crezi ca contează mai mult, cum vorbești despre un subiect sau ceea ce spui? Motivează.
Robert Stanciulescu (Logistic-specialist.ro): Din punctul meu de vedere ambele și am să-ți spun o poveste: cu ceva ani în urma lucram la o companie și vroiam sa scoatem pe piața un serviciu inovator (ideea mea :)). Vindeam un serviciu X care pe noi ne costa 0.2 RON (e doar un exemplu), iar prețul la care vroiam să-l vindem era de 0.45 RON. Ii aratasem proprietarului firmei toate datele legate de costuri pe fiecare element și ne-a dat aprobarea sa trecem la treaba.
Am fost la primul client și din discuțiile cu el ne zice: „e ok serviciul vostru dar așa vrea sa mi-l dați la prețul de 0.35 RON”. Eu aveam aprobare sa pot scădea fără întrebări suplimentare până la 0.4 RON. I-am spus clientului ca o să revin, am plecat de la el și în drum spre birou îl sun pe proprietarul firmei și ii povestesc, iar la sfârșit îi zic ca vrea sa lucreze cu noi dacă ii dam un preț de 0.35RON.
Tipul face un calcul rapid și zice: ”Adică vrea un discount de 20 și ceva la suta?, Nu vreau zice, e prea mare discount-ul, nici lu’ mama nu ii dau discount-ul asta”. Și a închis telefonul.
Modul de prezentare al problemei e foarte important pentru ca dacă prezinți bine poți câștiga sau poți pierde, ca în cazul de mai sus. Dacă eu ii spuneam domnului: „Știi, pe noi ne costa 0.2RON și îl vindem la 0.35RON, e ok?” în mod inevitabil răspunsul ar fi fost: „Da, ce mai aștepți?”
De atunci am învățat ca sunt mai multe moduri de a spune același lucru și ca e bine să-l folosești pe cel mai bun, cel mai bun însemnând cel care te ajuta sa îți atingi scopul. Din păcate nu tot timpul reușești să faci asta, dar pe măsura ce lucrezi la acest aspect evoluezi și vei putea alege variante din ce în ce mai bune de a vorbi, prezenta un subiect.
Eu înclin însă balanța spre ceea ce spui deoarece un ambalaj bun cu un produs prost se va vinde bine o perioada scurta de timp pe când un produs bun cu un ambalaj nu chiar așa de bun se va vinde mai greu la început până îl descoperă clienții, iar apoi ambalajul nu prea va mai avea așa mare pondere.
Studii universitare si postuniversitare in Comunicare si Jurnalism. Pasiuni: cititul, scrisul, fotografia, filmul & pedalatul.