Un content bun despre un produs prost poate să ajute, dar nu rezolvă ecuația

Punem la dispoziția clienților brief de content printr-o platforma la care am muncit zeci de ore. Punem la dispoziția clienților o linie generalistă pentru a deschide imaginația spre formularea direcțiilor. Punem la dispoziție recomandările noastre cu privire la cum vedem noi linia de content a brandului. Simplificăm totul, renunțăm să mai cerem timp din partea managerilor de marketing sau a ownerilor de business. Ca să fie bine, să putem rula și opera.

Mergem pe acest model și clienții ne vorbesc că nu e ceea ce vor. Cum se poate una ca asta?

Există multe explicații, iar cea mai plauzibilă tind să cred că este din zona unei înțelegeri greșite a ceea ce înseamnă content. Mai exact, managerii din România au o idee greșită cu privire la content.

Ideile lor sunt preluate atât din cadrul conferințelor din România, pe zona de digital și marketing, cât și din blogosferă, de pe site-urile unor oameni ce preiau idei din digitalul internațional și le traduc în română, dar și de pe site-uri de specialitate de pe la noi – care, cumva, practică același principiu. A treia zonă de unde managerii și ownerii culeg idei greșite este cea din feed-urile internaționale de marketing digital, pe subiectul content marketing și content în general.

Cu toate că sunt educați pe acest subiect, managerii și ownerii nu pot scrie 2-3 cuvinte despre ce vor de la content

Cu toate că merg pe la conferințe, cu toate că citesc blogurile de specialitate, chiar și acest blog, fără excepție, managerii și ownerii nu pot scrie, nu pot emite vreo idee coerentă, dezlipită de zona de SEO sau advertizing, de direct response sau de altele asemenătoare, cum este și normal.

Atunci când emiți tu o idee în locul lor, o analizează prin prisma celor indicate mai sus. Ei gândesc SEO, ei gândesc prin indicatori clasici de marketing digital – cost per ceva – gândesc prin prisma unei înțelegeri greșite. Nu e ca și cum nu am fi inventat un termen care să-i satisfacă, la Mediawrite, pe nume cost per mille organic.

Înțelegerea greșită este dată pe de-o parte de complexitatea practicii de content, iar pe de alta de toți cei care expun și teoretizează greșit, pe bloguri și prin conferințe ce este content, cum se face, cum se practică, etc. Pe lângă asta, mai vin și advertizerii cu tot felul de termeni abstracți ce nu-și au locul în marketingul digital. În digital ai un ecran și-atât.

Creștere de 45 secunde – calitate

Să zicem că ai un site de companie și vine o agenție de content și-ți zice că poate face ca timpul mediu petrecut de vizitatori pe secțiunea x din site-ul companiei să crească cu 45 secunde. Corelat cu cifrele overall, asta înseamnă că 45,000 de oameni vor sta cu 30% mai mult timp în paginile secțiunii x din site-ul companiei.

E ca și cum ai crește timpul petrecut de clienții tăi analizându-ți produsele sau serviciile. Tu cât ai plăti pentru asta?

Managerul sau ownerul de business va evalua această ofertă prin prisma evaluării unei campanii CPC, CPM, like și eu mai știu ce share rate sau marketing afiliat, va pune ROI-ul la înaintare și-ți va spune că nu e realistă oferta agenției de digital (care în fapt e de content, dar hai s-o lăsăm așa).

OK.

Hai să discutăm atunci de ce și cum în paginile respective. Iar managerul sau ownerul unui business nu va reuși să-ți zică nimic. Bă! Absolut nimic.

În schimb, el vrea CONTENT DE CALITATE. Dar îl va evalua constant prin: poziția în motorul de căutare Google câștigat prin contentul respectiv, numărul de like-uri și share-uri obținute de contentul respectiv, de parcă clienții sunt innebuniți de termenii și condițiile de livrare ai unui furnizor de servicii, numărul de comentarii primite la profilul companiei, rata de conversie, de parcă contentul este responsabil de politica de prețuri la care sunt vândute aspiratoarele unui magazin online, de eu mai știu ce drăcie ce n-are legătură cu calitatea contentului.

Ce înseamnă content de calitate?

Spre surprinderea multor specialiști și speakeri de conferințe, dar și spre surprinderea multor manageri de marketing și owneri de business-uri, utilizatorii vor lucruri simple, scoase în evidență de studiul dot ro content quality derulat de noi. Cel puțin cei din România. Și cel puțin de la site-urile companiilor, ale organizațiilor sau ale instituțiilor.

Userii nu dau like sau share neaparat unei pagini ca să demonstreze o experiență deosebită cu dânsa (pagina/contentul din ea). Gândiți-vă la pagina Google de căutare: dă cineva like sau share?. Pagina poate fi utilă, poate fi time saving, poate aduce companiei o comunicare cheie în ecosistemul informațional, poate câștiga încrederea vizitatorului, poate participa în luarea unor decizii, poate face extrem de multe lucruri.

Fără ca aceste multiple rezultate de comunicare, cheie, să poată fi monitorizate cu vreun soft sau raportate în vreun dashboard de ROI digital.

Aceste beneficii pot fi monitorizate prin cifre coerente de comportament digital în relația cu contentul respectiv, timp, bounce rate, etc, iar relația userului respectiv cu contentul generează beneficiile. Până nu va fi văzut site-ul și digitalul ca un instrument de comunicare și nu ca unul de manipulare, raportat doar la sfântul conversion rate, nu vei putea vorbi despre content de calitate.

Rata de conversie nu o să indice caltiatea contentului ci atractivitatea unui produs.

 

Published by SAMUEL Caraliu

Founder și manager al Mediawrite (prima agenție content digital din .ro) de peste 10 ani. Om cu experiență în 80+ proiecte content marketing. Consultant digital marketing.

Leave a comment

Your email address will not be published.

Salutare!

Noutățile de pe acest blog sunt trimise aici (click):
connect.mediawrite.agency/contentpedia