Bun venit în Era Informației! Cu cât ziceați că dați kilu’ de mere?

Cireșica vinde mere, cireșel vine și cere… prețul. Cam așa s-ar moderniza poezia asta ca pentru cei mici. Scriam acum ceva timp de Teoria prețului unic în economie. Despre absurdul în care Era Informației a aruncat mediul de business internațional.

De multe ori îmi zic, când mai fumez de unul singur câte o țigară, că Era Informației (content) va zgudui societatea pe toate palierele sale.

Hai să facem un experiment de comerț prin content

Am mai scris chiar și de chestia asta a content commerce. Tragem o aplicație online, că tot am impresia că e sezonul pepenilor, unde oamenii pot publica 3 chestii simple:

  1. prețul per kg
  2. fotografii
  3. date contact

Cine crede că în online și digital lucrurile, facerile sau afacerile s-au așezat deja, că eCommerce reprezintă viitorul sau că affiliate marketing reprezintă calea de urmat în Era Informației (content), eu zic că nu.

Cine s-a dat cu mașina prin zonele astea unde oamenii își vând marfa la poartă sau pe marginea drumului, își dau seama că ăia, în așteptarea clientului care să oprească mașina ca să cumpere, stau pe telefoanele mobile, smart, online, încercând să-și dea și ei seama cam cum stă treaba cu Era asta a Informației…

eCommerce este fix ieșitul cu marfa în stradă.

Advertizingul este strada pe care tu circuli cu mare atenție să ții drumul drept, fără să spargi vreun maldăr de pepeni așezați pe margine.

Morala finală este aia că Cireșica ajunge la cealaltă cireșică. Ajunge în celălalt sens al cuvântului doar pentru că vinde mai scump, așa, doar că afară plouă și e loc de speculat. Pentru că așa se și numește: speculă. Iar consumatorul, dacă suntem oameni de marketing pân’ la capăt, cu scaun la cap, trebuie ferit de speculă, right?

Ce ție că aduci un pepene de la 100 de km, ce ți-e că-l cumperi de la piața cea mai apropiată? La ce forță logistică există în societate aduci și porcul în zbor, ca să aterizeze în farfurie.

Deci, cu cât vindem KG de pepene anul ăsta?

 

Curajul de a investi în content marketing

Rămâi mască atunci când mai circulă pe net câte un vizual, un studiu sau un titlu al unui conținut interesant. Spui WOW! atunci când intri pe un site de companie și vezi expuse conținuturi fantastice. Când o companie are curaj să investească în conținut, utilizatorii chiar percutează la acel ceva.

Iar asta pentru că cineva acolo sus, în companie, pe marketing, are curaj să investească în conținut.

Iar rezultatele nu sunt aidoma unor concursuri cu premii, ci sunt unele tăcute: un grup mare de internauți ce rămân „mască” atunci când un brand vine cu un content. Audiența nu dă like, ca și cum ar alerga după un premiu, ci rămâne cu gura căscată (închisă) în fața acelui content.

Ăsta este impactul content marketing.

Să aloc din bugetul companiei către producție de content?

Pare o nebunie din moment ce internetul este full de conținut, cu acces gratuit. Oare chiar merită să producem și noi conținut? Oare o să iasă bine? Și dacă o să iasă bine, cu ce ne ajută dpdv marketing?

Pare, privit astfel, un buget aruncat pe geam.

Dar fiecare WOW! al unui utilizator se traduce într-un maldăr de cărămizi serioase puse la baza unui brand/companie/produs. Nimeni nu reține o companie ce doar spune ce face, ce oferă.

Pare logic să aduci prin publicitate mii de utilizatori pe site, fără să le oferi nimic, dar riscant să încerci să îi faci să spună: WOW! CE TARE E CHESTIA ASTA!

Să aloci buget doar cât să bifezi „content marketing” în plan, este și cauza principală a eșecului în marketing prin conținut

Contentul nu funcționează pe principiul unui motor ce este lăsat în viteza întâi. La viteza întâi el se deplasează ca un melc. Și această mișcare este una bună, pentru că asigură brandului/business-ului cărămizile de bază, dar WOW! nu va zice nimeni dacă o companie aloca buget doar să bifeze categoria de acțiuni de marketing.

În schimb, atunci când joci totul sau nimic, inevitabil, invariabil, mai mult decât sigur un conținut WOW nu va trece neobservat. Deci nu va pune compania în postura de loser al activității de marketing.

Curajul de a investi pentru a obține WOW sau nimic este și cheia succesului în această disciplină a content marketingului, a marketingului prin conținut.

Pentru că internetul, în esență, este despre conținuturi tari.

Mori de ciudă când vezi concurența ce conținut interesant prezintă

În acele clipe de panică și invidie, un manager de marketing trece în revistă toate beneiciile content marketingului, îi sunt relevate, în acea stare de invidie, beneficiile content marketingului făcut pe bune, în stilul WOW. Atunci când tu, ca manager de marketing, vezi contentul concurenței care e unul WOW, tu mori de ciudă.

Și-uite așa moare și brandul tău în online și digital. Odată cu tine și cu bifele date la categoria content marketing doar ca să fie făcut, pentru că „așa se face”.

O agenție de content generează vânzări? (mănânci calule jăratec?…)

Gândește-te puțin diferit: una dintre cele mai populare/avansate soluții eCommerce din lume (Magento) nu prezintă produsele decât printr-o pagină. O singură versiune, un singur mod de a prezenta un produs.

O agenție de content vine și spune că ea poate prezenta un singur produs în mii de feluri, deci prin mii de pagini ale aceluiași produs.

Rata de conversie, Sfântul Graal al marketingului digital, poate fi influențată prin folosirea prezentărilor de produs în mai multe feluri, feluri care să țină cont de criterii specifice. Sau doar pentru identificarea soluției ce convertește cel mai bine.

Firmă, site, produs sau serviciu

Al doilea exemplu este convingerea cu care oamenii din marketing văd o pagină de internet ca fiind fie gata de lansare, fie finalizată, fie OK. O pagină de prezentare (sau site), firmă/produs/serviciu nu este niciodată gata.

Ea este mereu în lucru.

Sau așa ar trebui să fie. Dar chestia asta dă dureri de cap, în general CMS-urile nu au astfel de funcții, iar potențialul imens al marketingului prin conținut în online/digital are de suferit.

Ăsta este și unul dintre motivele pentru care content marketingul nu vinde. Cu toate că el are cel mai mare potențial dintre toate tacticile și practicile de marketing spre a vinde, el, content marketing sau marketing prin conținut, nu este investit cu creditul pe care ar trebui să îl aibă.

Content marketingul, dacă-l transformăm, așa, într-un cal breaz, ar mânca jăratec ca-n povești, dar oamenii din marketing nu cred că așa ceva este posibil. Dar mai sus am demonstrat în clar că potențial există.

Content marketing este, cică, storytelling

Mie unul îmi pleznește o venă în cap atunci când citesc pe ici și colo despre faptul că storytelling este content. Nu. Omul are un sistem nativ defensiv ce îl protejează de astfel de povești plastice. Pentru că este plastică o poveste inventată despre mai știu eu ce aventură om și brand/produs/serviciu.

Omul recunoaște nativ conținutul de bullshit sau crap. Pe românește gogoși.

Omul recunoaște nativ un conținut ce îi face cunoștință cu un produs/serviciu/companie pe atât de mult pe cât recunoaște un storytelling plastic despre cât de extraordinare sunt aventurile produsului/serviciului/companiei respective.

Iar mulțimea de feluri de prezentări cu care poate să vină o agenție de content, da, sunt un soi de cal ce mănâncă jăratec pentru a vinde în online/digital.

 

Internetul înghite tot

Oricâte idei am avea, oricâte proiecte, oricâte fotografii și clipuri video am turna, internetul le înghite pe toate, cu tot cu noi. Totul devine conținut, iar infrastructura internetului este capabilă să îngroape, să înghită tot acest val imens de conținut.

Stăteam mai devreme și mă gândeam, la o una alta, cam cât la sută din conținutul publicat pe internet este accesat la un moment dat. Adică, dacă facem ca-n fotbal, să ținem om la om, om la pagină de internet, îmi dau seama că raportul este uimitor. Cel puțin raportul născut din estimarea mea.

Om la om, om la pagină

Suntem 7 miliarde. Sunt 1 miliard de site-uri. Fiecare site cu cel puțin 1000 de pagini (Wikipedia are vreo 5 milioane de pagini, să ne gândim că există cărți publicate online ce sunt luate în calcul drept pagini fiecare), 1000 de miliarde la 7 miliarde de oameni.

Deci, un om tre să fie pe fază pe 1000 de pagini ca să ținem sub control imensa cantitate de conținut de pe internet.

Unele estimări merg către 4, și ceva bilioane (o mie de miliarde) de pagini publicate. Iar pe undeva pe aici eu deja pierd șirul cifrelor, nefiind obișnuit cu cifre mari.

Morala conținutului este că la 25 de ani de internet, deja chiar mi se pare că internetul s-a maturizat. Are un an sau ceva de genul ăsta. Și hop-ul ăsta s-a făcut rapid. Sunt printre norocoșii ce au prins conexiuni dial-up și timpi de așteptare incredibili pentru conexiunile la internet din ziua de azi.

În 25 de ani a zburat de la conexiune minimalistă, site-uri statice, lipsa accesului, la performanțele de azi.

Și este doar începutul.

Deja înghite tot.

Rezultate intermediare marketing online / digital românesc în 2016 – 2017.

Studiul Trenduri DOT ro marketing online / digital se află în plină desfășurare. Studiul se derulează în acest an sub motto-ul: schimbă placa.

Avem până acum 132 de participanți. Astăzi anunțăm câteva date preliminare.

Mai exact, datele cu privire la cum ar aloca marketerii un buget de 100.000 EURO pe zona de marketing digital. Mai jos prezentăm top 10 activități și acțiuni în care marketerii (oameni de afaceri, directori de marketing, sales, etc) ar investi în 2016-2017:

ACTIVITATE / ACȚIUNE SPEND MEDIU EURO
Publicitate online – CPC 6736.84
Redesign site, actualizare design site 5368.42
Actiuni/campanii de referral marketing/advertising (cost per result) 5000
Aplicatie web (alta decat cea main – daca e cazul) 4964.91
Landing page-uri, pagini de vânzare, conversie 4701.75
Dezvoltare strategie de marketing online/digital 4614.04
Îmbunătățire relație cu clienții 4491.23
Dezvoltare / modificare produse si/sau servicii 3543.86
SEM – marketing in motoarele de cautare 3421.05
Campanii de tip eveniment – offline / online 3280.7

Spendul este exprimat în EURO și este o medie. Dacă cineva a declarat că alocă 10.000 euro pentru CPC iar cineva 5000, sistemul prezintă mai sus 7500 EURO – drept media de buget ce va fi alocată. Lista de mai sus este top 10 din punctul de vedere al mediei.

Studiul continuă, participarea ta este așteptă.

  • Ai acces la simulatorul de split al unui buget de 100,000 euro;
  • Ai acces la o lista (updatată recent) 57+ de practici de marketing online ;
  • Ai acces la o lista (updatată recent) 45+ de obiective de marketing online;

Era Informației (content) în alți termeni: acum toți avem un business…

Toți, suntem vreo 7 miliarde de oameni, suntem prezenți online cu un conținut, prezentând o informație, prezentând o ofertă, un detaliu, o solicitare. Acum toți, prin content, suntem ownerii propriului business.

Și nici nu trebuie să avem site sau blog. Cei cu site sau blog sunt un pic mai avansați în Era Informației, însă, dacă stai să te gândești, tot cei cu site-uri și bloguri sunt mai în urmă, se află într-un fel de boscheți informatici.

Pe LinkedIn totul e clar, pe internet totul neclar

Toți businessmanii din LinkedIn sunt frumos aranjați, structurați în liste coerente, cu criterii de filtrare, cu lux de detalii, etc. Astfel, să găsești un partener de afaceri (un angajat sau un om cu care să lucrezi) este super ușor.

S-ar putea spune că fetele de la HR o duc bine rău de tot…

Iar acum te rog să faci un exercițiu: încearcă să găsești un furnizor de ceva pe internet, în maxim 15 minute. Unul despre care să ai cât de cât habar, unul despre care să cunoști ceva trecut, ceva viitor și ceva prezent.

Poți? Cât timp îți consumă? Suntem sau nu în Era Informației, eră dublată de inteligență artificială și de acces nelimitat la informație?…

De ce a închis Google România Academia și a deschis lăcătușeria?

Atelierul digital este noua academie a Google. Noica zicea că americanii sunt niște lăcătuși mecanici. Cam așa s-a și întâmplat cu Google SRL România: din Google Online Marketing Academy, Google a ajuns un simplu atelier digital. Un soi de lăcătușerie pentru marketing.

Prin martie scriam pe aici că Google SRL România încalcă legea. Mi-au sărit în cap oamenii cum că e doar o banală închiriere de locație să te duci în universități și să faci educație „private”.

Între timp a dispărut Online Marketing Academy (www.onlinemarketingacademy2015.ro), nu mai are nevoie de sălile instituțiilor de învățământ (Universitatea Politehnică București, ASE București, Universitatea București, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca) care, în general, sunt offline nu online.

Poate a fost o mutare globală…

Global, neglobal, șeful Google România a primit o promovare între timp, e plecat acum prin Asia tot cu afaceri de-ale Google. Dar ce s-a întâmplat în România mi se pare o faptă ce nu se prescrie. Prescriere în sensul de ordin penal, în sensul legislativ.

Adică, o faptă trebuie pedepsită de organismele competente chiar dacă a trecut mai mult timp de la comiterea ei.

Să aduci în instituțiile de învățământ superior mizerii precum sunt cele predate, evanghelizate și cu care sunt îndoctrinați tinerii pe tematica IT, digital, marketing, Eră a Informației, rămâne ceva… suspect.

Chiar dacă acum – ca o mutare globală sau nu – a devenit ceea ce e normal să fie: un banal site. Deci, da, Google are un banal site cu care predică în general tinerilor cum să vândă produsele Google.

Iar asta se face foarte discret. Dar acum, în sfârșit, se face normal.

Pădurea în care se spânzură sistematic agențiile de făcut site-uri sau CMS-uri.

Se numește Themeforest. Este un loc ce transformă orice Wordpress într-un veritabil site corporatist, unul ce te face să bagi mâna în foc că a făcut 10,000+ euro.

Dar povestea nu este doar asta.

Povestea este că WordPress este un sistem de management conținut (un CMS, spune-i site dacă îți e mai la îndemână). Cred că 4 in 10 site-uri din lume sunt niște simple install-uri de WordPress.

Cu 50 EURO…

Cu toate că dai 50 de euro pentru a implementa o astfel de temă sau look. Sau structură. Cum vrei să îi zici. Tot nu vei putea să faci să arate ca în vitrină, așa cum sunt prezentate aceste teme pe Themeforest.

Pentru că:

  1. Nu se învață la școală operarea unui CMS;
  2. Sunt zeci, sute de funcții ale temelor și este imposibil să le cunoști pe toate;
  3. Tu ai cumpărat niște pensule. De pictat se ocupă un pictor. Sunt miliarde de pensule, dar puțini pictori în lume…

Și este important să înțelegem că temele ce pot fi achiziționate de acolo sunt State-Of-The-Art în design web și programare. O corporație din România nu ar trebui să se rușineze să facă uz de astfel de instrumente digitale.

O temă de pe acel site poate face cât 10 teme lucrate cu agenții românești de web, design sau mai știu eu ce. Spânzurătoarea agențiilor de design și făcut site-uri o să vină cu siguranță, cu timpul, atunci când clienții își vor da seama cam care e distanța dintre ceea ce primesc pornind de la zero VS a lua un instrument digital (CMS) și ați face treaba cu el – de aici.

Și chestiile astea sunt spuse de un content manager cu ani mulți de experiență.

 

Schimbă placa marketingului online!

Ediția nr. 4 a studiului Trenduri dot ro marketing digital / online – 2017 a pornit astăzi. Prima dată studiul a fost derulat în 2013. Ediția 2016 – 2017 este pornită sub conceptul „schimbă placa”, făcând referire clară la necesitatea de a schimba constant tacticile și practicile marketingului online / digital al companiei.

Peste 1000 de oameni de afaceri, manageri de marketing, online sau offline, au participat de-a lungul celor 4 ani de când a fost demarat acest proiect de către Mediawrite.

Care sunt beneficiile participării?

  • Acces la un simulator de split buget 100,000 euro marketing;
  • Acces la o lista 57 de practici de marketing online;
  • Acces la o lista 45+ de obiective de marketing online;

La finalul studiului, ai posibilitatea să descarci în format .pdf schița ta strategică de marketing online / digital.

Mai multe informații

  • contact@mediawrite.eu
  • 0770,460,340

Ceva atât de prețios, la cost egal cu zero

Contentul digital, internetul și inteligența artificială pot dezvolta instrumente capabile să schimbe pentru totdeauna modelul advertizingului. Aceste instrumente (content digital + internet + inteligență artificială) aduc în societate niște bunuri la care nici măcar cu imaginația oamenii din industrie nu ajung.

Prostul poartă costul (interesul poartă fesul)

Dacă GPS-ul mașinii tale ți se pare o jucărie drăguță, gândește-te că e doar o sclipire măruntă din mulțimea de „jucării” cu care vine Era Informației.

Însă, cât timp mentalitatea antreprenorilor din zona asta digitală va sta ancorată în modelul capitalist, al cashflow-ului pozitiv, Era Informației nu se va putea manifesta pe deplin. Lucrurile fantastice ce pot fi făcute cu ajutorul contentului, cu ajutorul accesului la acesta, precum și cu ajutorul inteligenței artificiale vor rămâne în continuare SF. Ficțiune pură la care doar visăm.

99% din munca intelectului

Poate fi preluată fără mari probleme de Era Informației și de instrumentele ce se pot naște, instrumente ce pot fi create/dezvoltate.

La nivel internațional antreprenorii știu acest căcat de care scriu eu aici, dar nimeni nu vrea să spună clar în societate că Era Informației poate schimba radical societatea. Cum nu s-a mai întâmplat vreodată.

Toți antreprenorii, toți oamenii de faceri și afaceri din zona asta rămân parcă încastrați în modelul costului ce trebuie acoperit. Ba, mai mult, există o cursă ca a unor hiene în identificarea și exploatarea oportunităților de afaceri – să faci bani cu ciocanul, cu ajutorul unei drăcii create cu aceste trei elemente: content + acces + inteligență artificială.

Nimeni nu are curaj, tre’ să se ridice un cretin să le zică cretinilor verdele în față

Deci, da, toată munca intelectuală a Omului poate fi luată de pe cârca oamenilor și pusă pe seama instrumentelor digitale.

La cost zero.

Da, bă, io mă ridic și zic chestia asta: contentul, internetul și inteligența artificială trebuie să schimbe societatea. E o pierdere de timp să te joci cu noțiuni de capitalism, democrație, umanism, etc în jurul acestor instrumente, tehnologii.