Content marketingul unei companii generează ambasadori și construiește notorietate

Una dintre cele mai importante beneficii pe care le poate aduce content marketingul este word-of-mouth. Iar word-of-mouth este una dintre cele mai eficiente canale de convingere cu privire la achiziție.

Nu de puține ori ne aflăm în discuții despre furnizori și cu cine lucrăm, cine face chestii de genul ăla sau celălalt. În majoritatea situațiilor ne grăbim involuntar să vorbim despre companii/furnizorii în baza lecturii conținutului generat de acea companie.

Lecturăm zilnic internetul, social media, bloguri sau site-uri, iar în cadrul unei discuții avute cu cineva pe o anumită temă suntem bine documentați cu privire la o anumită companie.

Suntem informați fără să ne dăm seama. Dobândim o serie de informații citind feed-urile companiilor din digital, iar când avem ocazia avem subiecte de discuții și putem spune o una sau alta.

Audiența unei companii din online devine autoarea word of mouth-ului

Chiar dacă o comunicare a unei companii nu atrage like-uri, nu înseamnă că nu are impactul ei. De cele mai multe ori, în cele mai multe cazuri, o comunicare a unei companii își atinge obiectivul chiar dacă, nu de puține ori, aceasta este considerată ca fiind lipsită de rezultate (lipsă like/share, follow, redistribuire, etc).

Lectura făcută în liniște de către utilizatori, fără a interacționa cu o anumită comunicare, aduce beneficii majore.

Acest proces de „informare în surdină„, această banală lectură a comunicărilor unei companii participă la construcția unei imagini despre o companie. Și nu este un lucru ușor de măsurat pentru că este o chestie de finețe într-ale comunicării.

Nu orice content aduce beneficii

Cum online-ul este un mediu extrem de măsurabil, se pleacă de la premiza că fiecare comunicare sau în general efortul de comunicare trebuie ancorat în diferiți indicatori precum like, share sau alte tipuri de aprecieri. De multe ori vizualizările sunt luate în calcul, însă ele nu vin ca din senin: obținerea de vizualizări prin calitatea unui conținut este o greșeală de optică, ce alterează efortul de dezvoltare conținut.

Un conținut de calitate nu este unul ce atrage neapărat trafic.

Un conținut de calitate modelează în mintea utilizatorului de internet o imagine cu impact pozitiv cu privire la companie/brand. Iar acest lucru se întâmplă în 90% dintre cazuri într-o liniște deplină. Fără like, share, comment, majoritatea utilizatorilor rămân cu ceva după ce au accesat conținutul unui brand.

Iar acest ceva este foarte greu de măsurat. Vechiul awareness, by default greu de măsurat, s-a transformat odată cu online-ul și digitalul într-un efect pe care puține entități îl mai iau în calcul. Utilizatorii urmăresc și sunt expuși la zeci de mii de mesaje publicitare, iar derularea unui studiu de awareness este o adevărată provocare.

Însă lectura voluntară a conținutului unei companii lasă urme evidente de notorietate, pe de-o parte pentru că este o lectură voluntară, non intruzivă, iar pe de alta pentru că informația obținută din lectura unui conținut este una de interes. Iar tot acest capital de notorietate este transferat foarte rapid către alte persoane în cazurile unor discuții conexe cu domeniul de activitate al unei companii / brand.

Însă acest nou mod de a calcula notorietatea și awareness-ul nu este deocamdată foarte bine înțeles și de aici nici nu este luat în calcul pentru a justifica investițiile în content.

Impactul există, însă tehnicile de măsurare lipesc cu desăvârșire.

Marketing în direct ediția cu numărul 8

Conferința anuală Marketing in direct se află în 2016 la ediția cu numărul 8. Conferința va avea loc pe 29 septembrie. Am găsit interesant sloganul acestei ediții: social media ca un canal de comunicare nu ca o strategie. Asta ne-a împins să discutăm cu organizatorii evenimentului, adresând 3 întrebări simple și la subiect.

Contentpedia: Direct marketing și digital. Cum împacă MID aceste două elemente?

Mihaela Petrovan: Credem ca marketingul viitorului este cel direct. Consumatorul trebuie sa simta ca reclama ii e adresata lui in mod special. Adresarea trebuie sa fie personala. De cativa ani buni se simte acest trend si la noi…iar fara digital in marketig nu se poate. In fiecare dintre cele 7 editii ale Conferintei “Marketing in Direct” s-a vorbit despre e-marketing si importanta comunicarii digitale in construirea si mentinerea unei relatii cu consumatorul / potentialul client. De ex printre formele basic ale marketingului direct se numara newsletterul.

Contentpedia: Social media tinde să se transforme în marketing direct?

Mihaela Petrovan: Social Media este deja marketing direct. Acest nou canal media (cu o audienta distincta si ‘abonata’) nu numai ca este o platforma de socializare cu si intre fani, insa este si printre canalele media care asigura penetrarea prompta a mesajului, impact si interactiune. Momentan cele mai importante sunt Facebook, Youtube, Instagram, Tumblr, Linkedin, Pinterest, Google Plus si Twitter, insa lucrurile se misca atat de repede in acest domeniu incat cine stie ce ne mai pun la cale specialistii online.

Contentpedia: Cine vor fi invitații ediției din acest an?

Mihaela Petrovan: Le multumim mult urmatorilor speakeri: Zoe Cairns – Specialistul nr 1 in Social Media si Online Marketing in UK, Daniela Tudor – Consultant in Comunicare si Branding Personal, Marian Alecsiu – Co-fondatorul F64, Oana Sav – Marketing Consultant Chartered Marketer Oxford College of Marketing, Stela Toderascu – Senior Manager Commercial Marketing Avon, Alexandru Negrea – Consultant Social Media, Denis Todirica – co-fondator Glazeon, Rares Banescu – CEO retargeting.biz, Alex Dona – Owner-ul Infant Media, Mihaela Tatu – fost om de televiziune, actualmente Trainer certificat Persolog dupa modelul DISC si, pe post de moderator, Laura Dragomir – expert in Comunicare & Public Speaking, Mirela Bucovicean – fondator Molecule F a fost inclusa de revista Business Magazin in “Top 200 – Cele mai puternice femei din business”, cu experienta in radio, presa, tv, apoi in marketing, vanzari si publicitate.

Content marketing pe înțelesul unui CEO

De câțiva ani o expresie cheie tot apare pe site-uri de specialitate, atât pe cele despre marketing și comunicare cât și pe cele despre business. Este vorba de: content marketing. Fie că se spune despre el c-ar fi native advertising, fie că ar fi inbound sau outbound marketing, niciunul dintre acestea nu spune tot ceea ce se poate spune despre content marketing.

Content marketing a apărut odată cu dezvoltarea marketingului online, cam după ce a dispărut achiziția prin rezervare de spații publicitare pe site-uri

Este strâns legat de digital. Cu toate că content marketing se făcea de zeci de ani, digitalul și online-ul l-a adus în prim plan ca urmare a onestității de care dă dovadă. Odată cu boom-ul informatic cu care a venit internetul, tacticile clasice de publicitate și-au pierdut din eficacitate, atât prin faptul că eficiența publicității a început să fie măsurată mai exact – în online/digital – cât și prin prisma faptului că online-ul și digitalul nu este asemeni unui post TV la care oamenii sunt obligați să privească un ceva publicitar.

Content marketing reprezintă o serie imensă de acțiuni de comunicare. În marketing digital nici măcar nu este finalizată o listă completă de acțiuni ce fac parte din categoria content marketing.

Este foarte discutabilă o listă completă de acțiuni content marketing în mediul digital/online. Sunt site-uri ce au publicat de-a lungul timpului liste ample de acțiuni. Însă digitalul evoluează de la an la an, iar stabilirea unei liste absolut complete este încă o provocare. Iar asta pentru că internetul, formatele mediatice și instrumentele digitale sunt în plină dezvoltare de la un an la altul.

Astăzi apar instrumente digitale cu care mâine pot fi derulate noi acțiuni de content marketing, folosind noi formate, noi tactici de distribuție, noi modalități de a comunica.

Content marketing este atât despre a prezenta produse și servicii, cât și despre a prezenta beneficiile, despre a prezenta pașii făcuți de companie pentru a livra, despre a prezenta valoarea oferită, iar toate astea în sute de feluri și modalități

Iar lista lucruri ce pot fi făcute prin content marketing nu este finalizată și cu greu s-ar putea găsi lista completă de activități de content marketing. Să te joci cu informația și formatul cu ajutorul căruia aceasta este prezentată, deschide o plajă foarte largă de opțiuni și, de ce nu, oportunități de comunicare.

Dacă punctul central de plecare al activităților este generarea de beneficii pentru companie (vânzări, awareness, conversie, relație cu clienții), content marketingul oferă sute de rute, mii de posibilități de comunicare. Iar dacă obiectivul de comunicare este bine ancorat în cifrele de business, prin content marketing pot fi obținute proiecte de succes.

Content marketing funcționează foarte bine atunci când o companie livrează produse sau servicii de calitate

Un produs sau serviciu slab din punctul de vedere al calității este dezavantajat de content marketing. Însă nu înseamnă că acel produs / serviciu nu poate utiliza content marketing cu succes. Însă atunci când o companie livrează un produs/serviciu calitativ, tot ce trebuie să facă este să folosească avantajele competitive prezentându-le.

Iar astfel succesul în vânzări este ca și asigurat. În cazul unui produs mai puțin competitiv, efortul de content marketing poate fi, de ce nu, în jurul completării minusurilor de competitivitate.

Content marketing NU este despre producția de clipuri publicitare și publicarea / promovarea lor pe Youtube

Dacă ar fi despre spoturi publicitare și distribuția lor pe Youtube s-ar numi publicitate TV, pentru că rezultatul final ar fi o întoarcere la era publicității pe TV, cu clasicele pauze publicitare pe care, chiar și în online, puțini le urmăresc.

Content marketing este despre a produce clipuri video pe care utilizatorii să le urmăreasca cu atenție, fără să le fie înșelate așteptările. Dacă un utilizator accesează un spot video, este pentru că are interes pentru acel ceva prezentat în cadrul spotului.

Dacă clipul video nu livrează informația căutată de utilizator, înseamnă că acel clip nu este unul de content marketing, ci este un clip publicitar. Chiar și spoturile publicitare pornesc cu o promisiune în spatele căreia se livrează un mesaj comercial la umbra unei promisiuni făcute.

Content marketing este despre comunicare digitală care să nu înșele așteptările utilizatorului: ceea ce promite un content, trebuie să și livreze.

Un titlu este în marketingul digital o promisiune.

Oamenii sunt mult mai liberi în online și digital. Capturarea lor pentru a viziona un material publicitar este extrem de dificilă. A produce conținut care să fie și accesat voluntar de către utilizatori și care să fie și util din punctul de vedere al marketingului și al businessului, reprezintă unul dintre obiectivele esențiale ale content marketingului.

Un clip care să fie accesat voluntar de către utilizatori și care să convingă cu privire la achiziția unui anumit produs sau serviciu este un ideal al content marketingului.

Content marketing ca o direcție de marketing digital – concluzii

Internetul a apărut ca urmare a unui efort de content.

Primul site din lume a apărut ca urmare a necesității de a prezenta ceva în format digital. În 25 de ani de internet nu s-au schimbat multe, cu toate că au apărut o mulțime de noi instrumente și modalități.

Un marketing digital bazat pe conținut este un marketing eficient prin definiție. Atenția acordată conținutului utilizat pentru generarea de vânzări în mediul online/digital, este ceea ce asigură succesul acțiunilor de vânzări în mediul online.

De cele mai multe ori pare un efort mic, însă de cele mai multe ori este un efort mare. De multe ori pare ceva insignifiant, însă content marketingul are un impact decisiv în comunicarea digitală.

Un CMS poate revoluționa istoria literaturii

Rectorul Universității Babeș – Bolyai are ochelari de cal când vorbește despre internet și digital. Asta spune ultima sa declarație despre el, iar acest lucru se întâmplă la scenă deschisă. Obsesia pentru sine, mândria titlului său universitar i-a închis acestuia orice formă de capacitate de analiză de detaliu.

Astfel, cum sunt mulți ca el, acesta nu este capabil să prevadă cea mai mare revoluție pe care o poate cunoaște istoria literaturii întregii umanități.

Legătura

Link-ul, acest lucru atât de mic în zilele noastre, a trecut neobservat. Avântul obsesiv pentru ceea ce este nou în internet, cum ar fi inteligența artificială, interactivitatea, a făcut ca în 25 de ani nimeni să nu observe câtă putere are un amărât de link – o legătură.

Atunci când nu vezi vreo legătură între ceea ce cunoști și ceea ce citești, cel mai probabil, nu ești capabil să faci legătura. Atunci când cauți un răspuns, prin citit, pe o temă și muncești din greu pentru a-l obține, înseamnă că textul citit nu face legătura cu răspunsul pe care îl cauți.

Atunci când aprofundezi ani la rând o temă extrem de simplă, poate fi explicat prin faptul că nu ai avut la dispoziție legăturile potrivite.

Călătoria

Dacă o experiență de lectură, un soi de user experience cum este denumită în industria digitală, ar deveni una bazată pe navigare prin expuneri pe teme, opinii pe anumite teme, organizate în baza legăturilor (link-urilor), lectura ar putea deveni Altceva.

S-a zis cu cititul de anduranță și redundanță.

Călătoria prin universul unei teme, prin universul unui subiect este posibilă cu ajutorul link-ului. Structurile literare grupate în jurul titlurilor, numerotate, înșiruite în serie, pot fi depășite și pe alocuri deja sunt, de experiența lecturii prin intermediul link-urilor.

Luați Google spre exemplu: oferă link-uri către teme și subiecte, nu oferă link-uri către structuri literare grupate în multe capitole, în care poți citi, din ce ai auzit, pe o anumită temă.

O temă este universală, oricare ar fi aceasta, iar opiniile și expunerile pe aceasta pot fi de acum grupate, reorganizate, reconfigurate.

Un nou mod de a scrie deci și de a citi

Dacă punerea textelor deja scrise în format digital este o treabă ce are de-a face cu texte deja existente, mă întreb dacă și-a pus cineva problema, cu adevărat, cu privire la o nouă modalitate de a scrie și, deci, de a citi.

Iar asta poate fi o treabă care să revoluționeze literatura.

Că Cioran și-a dat seama prea târziu, la bătrânețe, că Shakespeare a scris prea mult este o realitate pe care o avem disponibilă în înregistrările video cu el, făcute la Paris, în ultimii săi ani de viață.

Că rectorul unei universități consideră în zilele noastre internetul și digitalul ca o degenerare, în loc să fie capabil să sesizeze uimitoarea putere cu care vine internetul și formatul digital pentru literatură, deci cunoaștere, este o altă problemă.

Link-ul permite nu doar să dai pagina, ci să dai mai multe pagini sau chiar cărți dintr-o singură mișcare.

Iar cine crede că ăsta este un lucru mic, cred că are o imaginație plină de cărți. Link-ul permite să dai zeci de mii de pagini fără să pierzi din vedere vreo secundă tema, ideea sau subiectul pe care îl urmărești. Și dacă nici asta nu încântă mintea vreunui lector de universitate sau cărturar, înseamnă că aceștia din urmă rămân doar, bine zis: cărturari și doar atât.

Cu ce am greși dacă am primi răspunsuri la întrebările noastre mai repede și fără efort?

Eu cred că nu am greși cu nimic.

Idealul omului cu cultura la purtător, prinsă în craniul său plin de cunoștințe, pe care le poate prezenta oricând la cerere, este un ideal greșit. Un ideal pentru care militează extrem de feroce cei ce au muncit foarte mult la acesta, și care sunt și buni să facă acest efort, și care, din mândrie discretă și pompos împachetată în titluri de recunoaștere, vorbesc despre puținele cunoștințe ale altora, dar și despre ceea ce numesc ei vag lipsă de cultură.

Lipsa de cultură poate fi compensată prin accesul extrem de rapid la ea.

Chintesența culturii este prezentată în textele monumentale ale acesteia. În rest sunt note, nuanțe, comentarii și observații. Deliciul absolut al intelectului și al sufletului se află în textele monumentale, se află prins în istorie în texte scurte și mici, în propoziții scurte. Chiar și cele mai complexe idei își au nașul unei rescrieri cu scopul de a simplifica, de a dezbrăca de observații inutile.

Cultură instant.

Iar internetul împreună cu tehnologia informației, inteligența artificială, are capacitatea să ofere umanității acest ideal incredibil. În toată istoria culturii nimeni nu a putut nici măcar visa la așa ceva. Sunt secole întregi de căutări și frământări interioare ale oamenilor în găsirea răspunsurilor la întrebări personale, iar în zilele noastre există tehnologii ce permit ușurarea drumului și a efortului către răspunsuri la întrebări.

Este nevoie de noi CMS-uri în literatură

Majoritatea CMS-urilor disponibile în momentul de față nu sunt concepute pentru a veni cu un nou model de a scrie sau de a oferi informația, textul. Cu toate că există pe ici și colo diferite noi tehnici de prezentare, există noi modele de paginare, de utilizare a link-urilor, ele nu sunt 100% orientate către noi forme de a face și prezenta literatură.

WordPress, unul dintre cele mai populare CMS-uri din lume, are funcționalități specifice unui CMS care să revoluționeze literatura, în chiar link-urile de tip tag și categorie, însă chiar și acestea sunt vechi forme de a organiza conținutul în jurul titlurilor, ordonate numeric, consecutiv – unul după altul. Iar astfel navigarea printr-o anumită temă este imposibilă – așa cum o explicam mai sus.

Wikipedia, ca CMS, are funcționalități puternice de versionare, discuție/dezbatere, dar și de structurare a conținutului pentru a-i extinde posibilitățile de organizare. Există o serie de funcții ce fac un pas în față către noi forme de literatură, dar chiar și acestea sunt bazate pe înșiruiri consecutive de titluri.

O simplă pagină HTML 5 poate și are la dispoziție o groază de trucuri ce ar putea fi utilizate în noi forme de a face literatură, dar și noi experiențe de lectură. Însă nu există CMS-uri, nu există instrumentele necesare pentru a putea face din acest exercițiu al literaturii digitale, via internet, o experiență 100% nouă a literaturii. O experiență a literelor și a cuvintelor gândite pentru a fi servite în format digital.

Nu există CMS-uri care să atragă către scrierea unei cărți în format HTML / WEB.

Cum explicam, toate instrumentele digitale de la HTML versiunea 5 până la CMS-urile utilizate nu au produs încă un CMS care să aibă și să ofere experiența scriitorului și experiența cititorului într-un nou mod. Internetul și digitalul înca bate pasul pe locul deja bătut al structurilor literare clasice, cu capitole și înșiruiri consecutive de blocuri de lectură.

Literatura este încă ancorată în capitol, titlu, text prin care omul este obligat și condamnat să treacă pentru a obține crema literaturii, cireașa de pe tort a intelectului: înțelepciunea. Sau, de ce nu, pentru a obține o delectare a sufletului și a minții nu doar o tortură a redundanței și a anduranței.

Marketingul românesc în 2017: digitalul = instrument loializare / fidelizare

Rezultatele studiului Trenduri dot ro marketing online / digital 2017 au fost publicate aici. Acestea scot în evidență, în primul și în primul rând, concentrarea pe loializare a clienților, trend pornit încă din 2016.

În cadrul ediției 2017 au fost 253 de participanți, cu experiență medie în marketing online de 4 ani și 3 luni, iar din punctul de vedere al poziției în relația cu marketingul: 57,89 % BUSINESS OWNERI, 15,78% DIGITAL MARKETERI, 14,56% MARKETING MANAGERI, 10,52 SALES MANAGERI, 1,25 % ALTE FUNCTII

Marketing 2016 VS 2017

Dacă pentru 2016 marketerii au menționat up-sell, dezvoltarea relației cu clienții și conectarea cu potențiali drept obiectivele prioritare, pentru 2017 marketerii au menționat în mod clar componenta de loializare / fidelizare.

trenduri-marketing-2017 — Primele 3 obiective din punctul de vedere al priorității marketingului online / digital, pe o scară de la 1 la 10.

Există și un top 10.

Direcția principală a marketingului online/digital al companiilor se va orienta între loializare și fidelizare. Sunt în mod evident două cuvinte cheie pentru perioada 2016 – 2017.

Este o direcție și o strategie avută în vedere cu prioritate de către participanți. Loializarea / fidelizarea au reușit să obțină nota cea mai mare din punctul de vedere al priorității în activitatea de marketing.

Dintre cele peste 40 de obiective de marketing, prezentate în fiecare an participanților, în perioada 2015-2017, punctele cele mai multe au fost obținute de activități de relaționare cu clienții.

Iar astfel studiul scoate în evidență interesul deosebit al marketerilor cu privire la clienții deja existenți. Utilizarea marketingului digital pentru activarea acestora către noi tranzacții este o realitate conform datelor înregistrate.

Topul noilor obiective

Ca un trend al noilor obiective este de notat interesul prioritar pentru creșterea performanței. Locul 2 și 3 din lista de priorități este ocupată de obiective ce sunt corelate cu performanța și creșterea acesteia. Identificarea de noi oportunități poate releva nemulțumirea marketerilor cu privire la performanța canalelor deja existente.

trenduri-marketing-2017-1 — Top 3 obiective din punctul de vedere al noutății lor. Topul este realizat din obiectivele de marketing noi, ce au înregistrat gradul de prioritate cel mai ridicat.

Și pentru acest top al noilor obiective există un top 10, ordonat în funcție de gradul de prioritate.

Top canale în care se va investi

Rezultatele pentru 2017 scot în evidență interesul deosebit pentru site, design, landing page-uri și în general zona de pagini web cu care o companie se prezintă în fața utilizatorilor / clienți sau potențiali clienți.

Vezi top 10 instrumente în care se va investi.

Dacă sunt suprapuse rezultatele studiului 2017, topul noilor obiective indică prioritatea maximă cu privire la creșterea performanței. Iar topul investițiilor indică, extrem de clar, interesul pentru site, landing page-uri, site-uri de campanie.

Dacă ar fi să interpretăm per ansamblu ediția 2017: interesul deosebit pentru loializare / fidelizare a clienților, ce va fi realizată prin dezvoltarea de pagini web, având în vedere creșterea ratelor de conversie.

Marketing online / digital 2013 – 2017

Dacă este trasă o linie, Studiul trenduri dot ro marketing online/digital a relevat de-a lungul timpului interesul deosebit pentru social media, fie prin intrarea în social media, fie prin interesul pentru social media engagement, în primele ediții ale studiului (2013 – 2014).

Se pot spune multe. Se pot găsi multe interpretări, este un proiect complex.

Pe de-o parte se poate menționa faptul că în cadrul studiului realizat de Mediawrite participa în principal owneri de business / directori (aprox 50%). Restul de 50% este împărțit între marketeri de digital, oameni de marketing și/sau sales. Astfel tendința/trendul este formulat în principal plecând de sus în jos – raportat la factorii de decizie.

Educație în marketing digital

Educarea factorilor de decizie în domeniul marketingului online/digital este și el în sine un trend și o tendință. Familiaritatea cu care sunt înțelese diferitele obiective de marketing digital sau diferitele tactici de marketing digital participă în mod clar și la volumul de investiții atrase de un anumit canal/tactică marketing digital.

Spre exemplu, SEO este de departe una dintre cele mai cunoscute tactici de marketing printre participanții studiului. Cu toate acestea, investiția în această tactică de marketing online/digital nu a evoluat spectaculos, nu a cunoscut creștere sau scădere per ansamblu.

Popularitate tactici și practici

Creșterea și optimizarea ratelor de conversie cunoaște o creștere constantă încă de la prima ediție, în 2013, și până în momentul de față, în ediția 2017. Lucru ce poate fi explicat prin familiarizarea respondenților cu privire la tehnici mai avansate de a aborda marketingul online/digital.

Dar în joc intră și awareness-ul cu privire la un anumit instrument de marketing. Iar responsabili pentru acest awareness sunt și jucătorii din industria de marketing. Noile instrumente de marketing lansate și promovate de către jucători influențează studiul realizat.

Tu ce părere ai?

Mai puțin IT, mai mult IU

IT (Information Technology) este despre tehnologie, iar IU (Information Usage) despre folosirea tehnologiei informației. Am mai scris pe acest subiect tot aici. Tehnologia informației (contentului) e una, iar folosirea tehnologiei informației o alta.

Se întâlnesc pe ici și colo, dar sunt chestii totalmente diferite.

De mult prea multe ori se vorbește de IT când ar trebui să se vorbească de conținut, de activități simple de editare, redactare, corectare, scriere, documentare și nu în ultimul rând publicare.

Activități specifice artelor cuvintelor sunt asociate IT-ului și programării doar pentru că implică construcția a ceva și publicarea pe internet.

IT, CMS, IU

Tehnologia informației a produs servere, pe care tot tehnologia informației a dezvoltat CMS-uri – sisteme de management conținut. Mai departe un CMS intră pe mâna utilizatorului, iar de aici apar noi roluri în industrie.

Dacă ai un instrument informatic și îl pui în mâna unui utilizator de internet, apare și o nouă disciplină. Spre exemplu, software-ul desktop de grafică a dat naștere graficienilor în format digital. Software-ul de tranzacționare a dat naștere specialiștilor în tranzacționare.

Online, toți utilizăm site-uri. Dar utilizarea unui CMS, fie el blog, fie el pe un alt format de conținut digital, este o disciplină în sine de editare conținut. Content managerul, ca funcție/rol, este de foarte multe ori subestimat sau asociat nepotrivit cu cineva care doar dă copy&paste unui conținut pentru a-l publica online. De cealaltă parte, este asociat cu IT-ul care face și desface orice pare complicat.

Tot CMS este și un magazin online

În spatele unui magazin online stă un CMS. Este un CMS ce-l ajută pe comerciant să publice content de prezentare. Iar pe utilizatorul final îl ajută să navigheze prin acel conținut – ce reprezintă liste de produse, cu prețuri, cu fotografii, cu detalii tehnice și alte informații.

Dar privită de sus, o soluție eCommerce este un CMS.

Și nu este IT activitatea de operare a acestuia. Sunt zeci de mii, poate chiar sute de mii de oameni ce operează magazine online fără să fie IT. Sunt simpli content manageri pe diverse operațiuni ale unui CMS (soluție eCommerce).

Un site de știri nu e IT

În spatele tuturor site-urilor de știri nu stă altceva decât un tool produs de IT. Un CMS. Iar acesta este operat de jurnaliști sau content manageri. Iar operațiunile lor nu sunt unele din categoria tehnologiei informației, ci din categoria media, publishing, digital editing, etc.

Tu ai chema un jurnalist să repare un server?

În mod evident nu vei apela la cineva din media pentru a repara un server. Nu apelezi la cineva din media pentru IT. Astfel, nici atunci când ai probleme cu conținutul site-ului nu trebuie să apelezi la un IT-ist. În teorie cam așa ar trebui să fie normal.

Doar conținut publicat…

Conținutul mesajelor galeriilor este unul ce incită și stârnește controverse. Steagurile ce conțin mesaje afișate înainte meciurilor spun lumii întregi ceea ce sufletul fanului unei echipe simte sau gândește într-o anumită perioadă. Ironic, visător, strigător către luptă, conținutul mesajului cheie al galeriilor este o formă de comunicare prin conținut ce dă dovadă uneori de un profesionalism rar întâlnit…

Nu deținem adevărul, nu știm cu exactitate ce s-a întâmplat cu ocazia meciului Steaua – Manchester City, ce a avut loc pe Stadionul Național săptămâna trecută – înaintea căruia galeria stelistă a afișat un mesaj pro dinamovist.

Acest joc mediatic și de comunicare, practicat de băieții din galerie, este unul urmărit cu deosebit interes de mii, sute de mii, poate chiar milioane de spectatori. Coregrafiile și spectaculozitatea acestora sunt una, iar conținutul mesajelor de dinaintea meciurilor o alta.

Acest conținut al galeriilor are audiență pe cât au și marile trusturi media. Nu întâmplător m-am oprit pe acest subiect, pentru că jocul de care am scris mai sus scoate în evidență niște trăsături extrem de interesante.

Din care, noi, ca oameni de comunicare și marketing, putem învăța multe.

Momentul cheie

În general, mesajele sunt afișate la începutul jocului și sunt ținute în secret. Aprinderea torțelor sau aruncarea diferitelor efecte în aer este și momentul în care băieții din galerie fac reveal-ul mesajului cheie – în momentul cheie al jocului, înainte de începerea lui.

Dar asta nu este neapărat o regulă.

De multe ori mesajele, odată ce sunt afișate la început de meci, nu mai sunt afișate în timpul meciului.

Mesajele, hai să le zicem publicitare, nu sunt împinse de băieții din galerie în față cu agresivitatea pe care, spre exemplu și comparație, o au mesajele publicitare, atât online cât și în offline.

Ba mai mult, mesajele galeriilor și coregrafiile specifice sunt elemente așteptate pentru că produc spectacol.

Simbolistică și ideal

Nu de puține ori spectacolul de galerie – coregrafia de galerie – face intrarea unui mesaj plin de simbolistică și idealistică al luptei sportive. Nu cred că există meci la care să fie afișat un mesaj precum: Hai Dinamo! sau Hai Steaua.

Nu.

De cele mai multe ori mesajele merg în jurul valorilor comune, în jurul eroilor sportivi, în jurul tradiției unui club. Ce să mai vorbim: pentru suporteri chiar este o luptă, un război. Iar conținutul mesajului ce este afișat de galerie trebuie să fie unul care să aducă rezultat…

Unul care să aducă beneficii.

Fie să trezească emoție, fie să aducă aminte, fie să trezească speranță sau, de ce nu, poate și uneori, doar ca să țină o grupare de suporteri uniți. Și cred că este un efort foarte mare de creație artistică să dezvolți un astfel de mesaj. Să îl pui în scenă, într-o galerie de mii de oameni este în mod cert o mare realizare scenografică.

Scenografie și coregrafie…

Dar realizarea scenografică/coregrafică din timpul meciului Steaua Manchester City a întrecut cred că toate coregrafiile realizate vreodată în galeriile de suporteri ai fotbalului. Să faci concurența sau inamicul să se facă de râs sau să faci concurența să te promoveze pe tine este și o mare realizare de marketing prin conținut…

Asta, în mod evident, dacă a fost un efort al dinamoviștilor. În cazul în care steliștii singuri au greșit, este opusul uneia dintre cele mai mai realizări din content și marketing.

Doar prin conținut publicat…

Sursă fotografie: ReporterNTV

Cele trei chix-uri ale oricărei companii prezente pe internet

Știu că se știu deja toate strategiile de marketing, comunicare, PR și mai știu eu ce în mediul online / digital, despre ce și cum trebuie să facă o companie pentru a ajunge foarte rapid una de succes.

Dar companiile fac niște greșeli atât de mari în zilele noastre încât nici nu le putem vedea de mari ce sunt.

1. O prezență online ce nu e o prezență online

Trendul din design web este trend în design web. Compania și identitatea ei nu este o chestie de trend. Compania, brandul, organizația, activitățile sale nu sunt așa trendy precum se consideră mediul digital/online.

Astfel compania există, dar nu există online. E doar trendul prezent.

Copywriterii publicitari cam scârțâie în era digitală. S-a cam demodat treaba cu făcutul să pară cool niște paragrafe sau un short-copy. Să pară precum sunt trendurile.

Era Informației a adus „trendul” true. Chestiile adevărate. Oamenii în mod nativ nu prea cred în ceea ce văd în monitoare. Era digitală, internetul, sunt încă mari minunății cu care ochiul și gândirea umană nu s-a prea obișnuit. Oamenii încă pun mâna pe telefon ca să verifice dacă ce e publicat online este și în realitate. Online se minte foarte, foarte ușor. Iar ăsta este un alt factor ce discreditează de principiu ceea ce publică o companie despre ea însăși.

De cele mai multe ori, pe internet companiile se discreditează singure în propriile site-uri prin conținutul publicat.

2. O prezență online activă, dar inactivă în realitate

Pe bune! Cât de hilare pot fi unele companii pe Facebook dacă stai un pic și te gândești serios la cum este pusă problema comunicării. Câte poceli de conținut sunt publicate, chiar și de către mari companii, ce pleacă de la premize greșite: calendar conținut, oamenii ne urmăresc cu deosebită atenție, compania socializează cu oamenii prin materiale publicitare, etc.

Și cu toate că o companie face și desface zilnic în activitatea sa, în social media zici că-i bătută în cap.

Sunt lucruri simple pe care o companie le poate spune în social media, lucruri ce nu sunt cool sau WOW, iar unul dintre ele ar fi: muncim pentru voi uite așa, în felul ăsta, așa punem problemele, așa discutăm cu tine, așa îți livrăm marfa – live și în direct.

O companie este „social media”, socializează, atunci când muncește pentru clienți.

3. O apariție indecentă online

În lipsa unor produse media / în lipsa unei prese de nișă, companiile își fac apariția acolo unde nici nu te aștepți. Când citești și tu ca omul despre politică, apare o companie ca din senin și-ți face o promisiune de zici că-i politician… Când citești sport, ești invitat să bagi alcool în tine, când citești un blog cu mare interes online apare o companie și-ți zice să cumperi o carte că e la reducere..

Advertorialele trântite în front page-urile marilor site-uri, ce nu au vreo legătură cu domeniul sunt una, iar hilarul desăvârștit se află în chiar conținutul acestora. Dacă ați citit în ultima vreme advertorialele de pe marile site-uri, puteți observa cu câtă grabă și cu ce ochelari de cal sunt scrise și puse problemele în ecuația unei apariții plătite. E plătit, deci mă … pe audiență că acum eu am cuvântul…

Cam pe-așa se întâmplă și cu veșnicele banere pop-over-under-sided-over-over, cele ce spun cam același lucru despre chix-ul dat de compania / brandul / organizația plătitoare: am plătit, deci stai și ascultă forțat ce zice compania noastră.

Paginile de internet la un sfert de secol de existență

Milioane de voci, sute de mii de păreri, sute de cauze, zeci de militanți. Proaspăta Eră a Informației a venit buluc și a luat pe nepusă masă clasa politică, leadershipul politic, oamenii de științe sociale și pe mai toți cei ce se ocupau cu direcția și configurația opiniei publice.

Pe formatorii de opinie Era Informației i-a lăsat lați.

Acum toți manipulează…

Expert în arte ale comunicării, expert în contabilitate, meșter mare în eu mai știu ce meserie, toți venim în Marele Internet să prezentăm calea cea dreaptă sau, de cele mai multe ori, calea către interesul personal propriu, mascată în sfaturi numai bune de șters pe jos cu ele.

Om tânăr, frumos, cu studii, „millennial” cum este poreclit, se crede tot, grămadă, un influențator social, trăiește cu impresia importanței sale în ecosistemul societății.

Toate grație Erei Informației căreia ar trebui să-i pupăm mână încă de pe acum. Asta ca în viitor să ne aduc și alte delicii.

Însă toți suntem manipulați…

Cu toate că posibilitățile chiar sunt nelimitate, managementul industriașilor de prin media, de prin comunicare, de prin business sau politică au intrat cu buldozerul în plină campanie de influențare a maselor, în plin efort de a ocupa Canalul Unu TV, singurul, când în realitate nu prea există canale.

Așa se face că era care ar trebui să ne aducă adevărul în dinți zi lumină, vine furtunoasă ca un viscol rece al minciunilor frumos parfumate, dar de la o poștă mirosind a interes personal, a jocuri de culise, a vândut sau cumpărat ceva.

Puțină plusvaloare în content

Băncile de imagini sunt pline de fotografii emoționante pe care brandurile le pot disemina sistematic pe paginile lor din online/digital. Bună dimineața alături de produs sau deopotrivă bună seara este o tactică la ordinea zilei.

Plecând de la premiza că afacerile finanțează produsele media prin publicitate, iar odată cu Era Informației lucrurile s-au schimbat puțin, se pune problema unor bugete ce ar trebui să susțină contentul și comunicarea la un nivel care să ofere o valoare cel puțin în parametri mediatici clasici.

Plusvaloare în conținutul brandului

De la brand la brand, lucrurile pot sta diferit. Dar plusvaloarea rămâne unică. Este acel ceva cu care utilizatorul rămâne. Acel ceva ce nu este decât o emoție branded.

Se vorbește pe la colțuri că Google și Facebook fură din bugetele de media. Brandurile își cumpără aparițiile prin intermediul celor doi jucători, iar producătorii de conținut sunt lăsați de izbeliște. Cât de bine și-a făcut datoria media în ultimul deceniu de Eră a Informației este o altă discuție.

Câtă plusvaloare au adus trusturile media în content development este, iarăși, o altă discuție, discuție ce, dacă facem un exercițiu de imaginație, ar fi bine să o raportăm pe același picior de egalitate. În fond și la urma urmelor, ambele mănâncă din timpul audienței, ele oferă consumul de media/content celor câteva milioane de internauți.

Plusvaloare în media products

Clickbait, noul șocant, a fost un păcat comis asupra căruia lucrurile s-au mai așternut însă nu de tot. Plusvaloarea în content pe care încă o mai oferă diferitele produse media online este dată în primul rând de echilibru. Sau cel puțin așa mi se pare mie: că virgulă calitatea unui produs media online în momentul de față este dată de echilibru în tot și toate.

Chiar și raportat la volumul de materiale cu care se prezintă o anumită publicație.

Puțin dar bun.

N-o să moară consumatorii dacă brandul tău nu va da bună dimineața c-o fotografie alăturată. Cu un vizual nu se va face primăvară în brand awareness-ul produsului. Ba chiar s-ar putea spune că dacă nu vor fi încercate noi abordări de content, unele care să vină cu plusvaloare, userului i se va ofili pofta de a mai accepta în feed-ul său lipsa de valoare.

Se va plictisti de vizual și paravizual în feed, de tot fun-ul și voia bună cu care vine un brand în rețelele sociale.

Și chiar cred că ăsta este un fenomen foarte răspândit. Chiar cred, nu am cifrele să demonstrez, dar parcă, cumva, în aer începe să miroasă a plictis al utilizatorilor cu privire la lipsa de valoare din conținutul branded.