6 GB de content

content-companii-prezentare2015, România. O țară relativ mică, o economie relativ mică. Un mediu de business relativ nou. O industrie de marketing relativ nouă. Un mediu digital marcat de marii jucători internaționali, atât în publishing, cât și pe segmentul de instrumente de promovare.

Majoritatea textelor de prezentare a companiilor și a organizațiilor din România pot fi stocate pe un stick USB, de câțiva EURO.

Totuși, acești 6 GB de informație digitală au o importanță extrem de mare. În jurul lor se fac cele zeci sau sute de milioane de EURO ai Google Adwords pe componenta de search. În jurul lor, în jurul acestor firme prezente în mediul online, se învârte întreaga economie relativ mică a României.

Ordonarea conținutului companiilor

E unul dintre principalele concepte pe care este construit mediul digital în momentul de față. Google AdWords Search, directoare și zeci de site-uri ce fac o chestie atât de simplă: ordonează, în funcție de pariurile făcute de reprezentanții companiilor, cei aproximativ 6 GB de prezentări de companii.

Scopul este simplu: cine ajunge cu contentul la potențialul client are șanse mari să crească businessul.

Cele 700,000 de companii din România, dintre care jumătate IMM, văd promovarea online pe această unică rută. Cum apare compania în listele de companii: în Google search, în directoare, pe diferite site-uri. Dacă cineva caută o companie precum a noastră, este esențial să fim pe prima poziție.

Forma conținutului de prezentare a companiilor

Nu știu multe firme care să aibă site-uri de mai mult de 15 ani. Da, hai să ne trezim sau să revenim cu picioarele pe pământ, internetul modern nu are nici măcar două decenii, promovarea și marketingul online este atât de nou încât nici nu îl poți numi disciplină sau funcție.

Aici vin – când vorbim de forma conținutului – treburile cunoscute din publicitate, de pe tv, din outdoor sau mai știu eu de unde s-au prezentat companiile și firmele de-a lungul timpului. Copywriting, branding, imagine publică, etc. Atunci când un director este pus în fața contextului de a prezenta compania sa, pe site, consideră din start că el se adresează întregii societății, întregului mapamond.

Oricât de bună este o prezentare de companie, ea tot intră pe un stick USB, alături de alte 7 milioane de prezentări de companii.

Iar aceasta este o componentă a industriei de marketing și comunicare foarte delicată. În această zonă se află industria ce migrează către content din zona de publicitate – tv, outdoor, flyere, etc.

6 GB de povești de business

Cu RoWords, am scanat mai toate prezentările companiilor prezente în România, iar informația de prezentare rezultată încape pe un stick USB de câțiva GB. Fișierul text poate fi deschis cu un editor de tip notepad, iar printr-un search, în doar câteva secunde, poți ajunge la povestea și prezentarea oricărei companii.

Unele povești și informații sunt pură ficțiune sau pure tipare standard de prezentare.

Altele sunt adevărate povești și dovezi incontestabile de unicitate și originalitate. Sau, de ce nu, sunt pure texte de păcălire a motoarelor de căutare. Da, este adevărat, există businessuri în România al căror text definitoriu pentru organizație este modelat de tehnici SEO. Ăsta este mediul digital, internetul, în anul 2015, așa sunt văzute noile instrumente de marketing și comunicare.

Între o companie a cărei poveste în cuvinte este una originală și unică și una ce folosește tipare de comunicare nu poate fi pus semnul egal. Și asta trebuie s-o învețe industria de publicitate.

Ar trebui eliminat creativul din ecuație. Creativ este un business ce pus în cuvinte rezultă un conținut original. Nu un tânăr fumat, dintr-o agenție, sau vreo pipiță creativă, certificată în cine știe ce disciplină a vândutului de gogoși digitale, ce vine și debitează în content marketing.

6 GB de informație ar trebui să dea de gândit. Mâine sau poimânie, maine dacă nu azi, fenomenul de transparentizare a mediului de business va face ca creativitatea publicității sau a content marketingului să pară ceva hilar și jenant pentru imaginea publică a unei companii.

 

The Rise of the New Marketing

Am văzut aseară unul dintre cele mai bune și bine realizate documentare despre conținut. Nu știu dacă sunt 10 documentare adevărate, în momentul de față, la nivel internațional, care să trateze în clar acest fenomen numit content și marketing.

Îl recomand tuturor oamenilor din companii, are vreo 50 de minute și explică extrem de bine care este marea schimbare pe care o aduce content și marketing și, pe bună dreptate și dovedit, se concluzionează ca content și marketing va deveni singura formă de marketing și publicitate.

Vizionare plăcută!

Rezultate Dot RO Content Quality 2016

Principala schimbare din topul preferințelor utilizatorilor cu privire la conținutul web se referă la intrarea în top 3 a unei proprietăți noi. Este vorba de capacitatea conținutului de a oferi rapid informația solicitată de utilizator.

Studiul este derulat în fiecare an, prin intermediul unui chestionar CATI, web based. Au fost peste 300 de participanți în cadrul studiului. Studiul a fost realizat în perioada august – septembrie 2015 și reprezintă un indicator potrivit cu privire la preferințele utilizatorilior în următoarea perioadă – 2015-2016.

Top categorii de site-uri

În cadrul acestei ediții a fost făcut public și un top al categoriilor de site-uri din România ce reușesc să obțină cele mai bune note pe dimensiunile de analiză ale calității conținutului din cadrul studiului.

Sunt 8 categorii de evaluare a conținutului, dintre care una cu sens negativ. Topul de mai jos reprezintă categoria de site-uri din România ce a obținut notele cele mai mari în cadrul studiului.

dot-ro-content-2016

 

Trend content 2016: colericii nu prea citesc materiale scrise

 

Românii colerici nu prea citesc materiale scrise, iar cei sangvinici sunt călare pe editoriale și materiale scrise. Contentul scris rămâne în continuare, spre surprinderea tuturor, principalul format de content. Calitatea principală a informației prezente în content pe site-uri rămâne adevărul – așa cum reieșea și în studiul din 2014.

Aici am o mare dilemă: fie informația din digital este preponderent în format text, fie oamenii nu prea se înțeleg cu formatul grafic sau video când vine vorba de a afla o anumită informație. Sau există și posibilitatea unei puneri a informației în format vizual / video într-un mod nepotrivit. Fie pentru că informația specifică este greu de accesat, fie din alt motiv.

format-content-preferat-de-romaniLa Mediawrite avem o obsesie și convingere. Este vorba de înțelegerea audienței și a relaționării ei cu contentul. Avem un model inovator de analiză a audiențelor digitale, unul ce scoate în evidență graficul de mai jos.

content-scris-preferinte-contentExistă o conexiune clară între trăsăturile de personalitate și conținutul preferat de o persoană dintr-un grup definit de audiență. Iar aici intră și formatul conținutului. La Mediawrite am realizat studii ce pot splitui audiențele în peste 100 de grupuri distincte de preferințe.

Ce zic românii despre conținutul web?

trenduri-marketing-digital-2015

Am lansat ediția 2016 a singurului studiu cu privire la calitatea conținutului site-urilor românești. Dot RO content quality este numele acestuia, un nume inspirat de termenul quality – folosit în media pentru a face referire la o anumită categorie de conținut. 

Ar trebui să existe un interes real cu privire la conținutul site-ului. Suntem în anul 2015, site-urile reprezintă documente oficiale ale companiilor, ale organizațiilor, ale instituțiilor și, de ce nu, chiar și ale companiilor de media sau ale persoanelor fizice, blogurile, și ele sunt documente oficiale. Poți fi dat în judecată pentru un anumit content publicat pe site. So, da, site-urile sunt documente oficiale, iar calitatea lor este esențială.

Ce cereau românii de la content în 2014?

Ca principale calități ale informației, căutate de români pe site-uri, au fost menționate obiectivitatea – conformitate cu realitatea – demne (site-urile) de încredere și să nu conțină erori sau greșeli. Printre cele mai puțin interesante calități ale conținutului, conform rezultatelor de anul trecut, s-au aflat updatarea/actualitatea, să fie bine scrisă (informația) sau să satisfacă necesități specifice de content / media.

Ce vor cere românii de la content în 2016?

Studiul 2015 a fost realizat la sfârșitul lui 2014. Cel pentru 2016 a fost demarat astăzi, pe final de 2015.  Platforma preia deja răspunsurile utilizatorilor aici, iar rezultatele sunt anunțate via e-mail și publicate pe site-ul Mediawrite.

Cred că vor exista unele schimbări. Spre exemplu, graficul de mai jos arată feedback-ul cu privire la site-urile companiilor din România.

content-trenduri

Poate părea redundant complet și la zi. Dar nu este. Una este să prezinți detaliile unui produs sau serviciu și alta este să menții acea pagină updatată cu noutățile ofertei. Te poți trezi că pe site-ul unei companii vei avea prețuri din perioada, să zicem ca să glumim puțin, de dinainte de denominarea leului.

Spre exemplu, cred/intuiesc că vor fi modificări considerabile la nivelul diferiților indicatori. Dacă anul trecut conform realității,  a obținut o importanță de 9,211, îmi zic că după un an preferințele s-au mai schimbat iar explicațiile pot fi multe.

E o întreagă dezbatere și domeniul este extrem de interesant. Mă voi opri aici. Dacă vrei vrei să participi în cadrul studiului. Dacă vrei mai multe informații. Pentru întrebări sau dezbateri pe acest subiect sunt mai mult decât deschis la  contact@mediawrite.eu.

Cel mai vizitat site din România: blogurile de nișă

Traficul cumulat al primelor 10 bloguri de nișă din România îl depășește pe cel al marilor site-uri românești. Comparația este făcută cu top 10 site-uri de publishing din România. Astfel, volumul de unici ce intră pe cele 10 bloguri îl depășește lunar pe cel al celui mai puternic site de știri online din România: Știrileprotv.ro

top-10-bloguri-site-uri

Și în tabel pentru o bună înțelegere.

bloguri-de-nisa-trafic-2015

Nu-ți vine să crezi una ca asta? Că site-uri precum gândul.info, protv.ro sau a1.ro au un trafic cu mult mai mic decât cel al primelor 10 bloguri de nișă din România, cumulat?  Atunci îți vine să crezi că SATI, organismul oficial de monitorizare a spațiilor de media digitală din România nu monitorizează nici măcar un blog… Asta îți vine să crezi?

top-10-bloguri-de-nisa-trafic-2015

Trebuie luat în calcul nu numai faptul că au fost analizate doar blogurile ce au raportări publice ale datelor de trafic, printr-o terță parte – Trafic.ro, Analytics public data, ci și faptul că aceste bloguri reprezintă o mică parte din ceea ce înseamnă media digitală, pe segmentul blog / self publish / democratizare a conținutului, etc.

Evoluția de-a lungul timpului a volumelor de trafic dintre top 10 bloguri de nișă vs top 10 site-uri de publishing din România este una destul de interesantă. Perioada 2014 – 2015 este una de adevărat boom pe ambele zone, atât pe segmentul blogurilor de nișă în termeni de trafic, cât și la nivelul top site-uri din România. Ceva s-a întâmplat, zic eu, din august 2013 până în momentul de față.

comparatie-bloguri-nisa-top-site-uri

 

De ce se întâmplă asta?

Păi cred că deja s-a întâmplat de mai mult timp, atunci când Facebook și Google au tăiat o felie imensă din ceea ce înseamnă spațiu de online media, spațiu de content, de publishing pe internet. Dacă mă gâdesc și la faptul că, în 2012, în topul realizat de Mediawrite intrase, la top 10 site-uri din România, site-ul unui operator de telecomunicații, trag concluzia că digitalul nu este chiar mediul de publishing în care să se poată dezvolta business-uri de media – așa cum este cunoscută de aproape un secol.

Am toată congingerea că, din estimările mele, spațiul de online media internațional este mult mai segmentat, mult mai invers proporțional decât se consideră de către media planeri și media buyeri. Că, prin comparație, cele 7 mil. de cookies raportate de Facebook lunar, în mediaplanerul Google, sunt în realitate aceleași cookies ce umblă și pe alte multe mii de site-uri.

Facebook, Youtube sau marile site-uri de știri nu sunt chiar așa de mari precum se crede.

Exemplul unui blog lansat în România în 2015, ce înregistrează în momentul actual 5 mil. de vizitatori unici lunar sau că a înregistrat întro singură zi 400,000 de unici, așa cum sunt ei raportați de Google Analytics public data, mi se pare cel mai concludent. Marile site-uri de știri pun la bătaie sume fabuloase pentru un astfel de trafic, pe care îl monetizează spamându-te în fel și chip cu pop-peste-orice bucățică din site.

Prin 2007 îmi ziceam că tot ce înseamnă media în digital va cunoaște o mega transformare.

În momentul ăsta, nu pot să zic decât că sunt foarte tentat să pornesc o rețea de publicitate pe bloguri, prin banere clasice, nimic fancy sau inovator. Rețeaua de publicitate ce are în inventar cel mai vizitat site de publishing din România: primele 10 bloguri de nișă.

So, este cineva interesat să demareze o campanie pe acest site?

contact@mediawrite.eu

 

Cui cerem mass media de calitate?

Am plecat cu această postare de la un raport realizat de transparencycenter.org, raport ce a avut rezonanță impresionantă în doar câteva site-uri digitale de mass media…

mass-media-theguardian-romania
Știre apărută pe site-ul https://www.theguardian.com/media/, cu privire la raportul publicat de transparencycentre.org.

Ce-i drept, din zeci de site-uri de mass media din România, Google raportează că doar vreo 7 au publicat un astfel de material sau raport al http://transparencycentre.org. Ce-i drept, nici ei nu sunt Autoritatea Supremă, dar merită citit raportul lor și conectate câteva dintre informațiile prezentate în acesta.

mass-media-hotnews-romania
Știre apărută pe Hotnews.ro cu privire la raportul http://transparencycentre.org/
mass-media-adevarul-romania
Știre apărută pe adevărul.ro

Adevărul – monedă de schimb între jurnaliști și audiențe

Tirajul a devenit ceva aparținând trecutului. Adevărul este asset-ul cel mai important al unui business de media. Audiența nu contează. Ea oricum este irelevantă când vorbim de moneda unică a adevărului din media.

mass-media-mediawrite-romania

Studiul Dot Ro Content Quality 2014 scoate în evidență faptul că, spus pe șleau: după ce că conțin erori și greșeli, nu sunt demne de încredere, nu sunt conforme cu realitatea, mai sunt și incomplete, prost scrise, nu îmi satisfac necesitățile de informare, dar sunt la zi, updatate constant… așa sunt site-urile din România.

Cărui trust de media cerem content de calitate?

mass-media-media-share-romania
The general figures of the media market, in terms of ratings and advertising. http://transparencycentre.org/pdf/report.pdf

Altfel spus, peste 80% din veniturile din publicitate se duc (s-au dus) către trusturi de media conduse, patronate sau aflate în strânse legături cu persoane condamnate, într-un foarte târziu, pentru fraudă, mită electorală și alte bazaconii și de cele mai multe ori de acuzații de strânse conexiuni cu lumea politică – cea care intră în această perioadă în, citire, beciul domnesc

Și-atunci, cui cerem noi content de calitate? Cui cerem mass media de calitate?

 

Monetizarea conținutului, moartea pasiunii – Partea#7

Diferența dintre monetizare conținut și vândut cuvinte

monetizare-continut-content

Cuvintele unui om vin să construiască imaginea unui brand. Fie că-s postări pe blog, fie că sunt articole scrise în publicații sau că sunt materiale publicitare. Ele sunt structurate în baza unei analize ce ține cont de mulți factori:

  1. Obiectiv de comunicare
  2. Realități ce trebuie comunicate
  3. Bănuți încasați

Sunt doar câteva aspecte ale vândutului de cuvinte din marketing și publicitate. Fie că ești creativ prin agenție, om de comunicare în industrie sau autor de conținut, tot vei trece prin acest proces, tot va trebui să răspuns la această întrebare.

Cu cât își vând creativii cuvintele?

Fie c-o faci strategic, fie c-o faci pe șleau, ca blogger sau creativ, poate chiar scriitor, care ar trebui să fie prețul corect? Cum judeci valoarea cuvintelor, valoarea fiecărei propoziții pe care o pui în slujba unui brand?

Care ar trebui să fie unitatea de măsură a vândutului de efort creativ?

Sau cum ar trebui judecată valoarea fiecărei litere de care faci uz în procesul creativ, pusă fie în slujba unui business. Pentru că există zone din procesul de vândut al cuvintelor ce se apropie de o zonă neagră. În media, el (vândutul cuvintelor) atinge din când în când efortul de spălat cadavre, de pe scena publică, iar în marketing tinde, cam pe la același nivel, să câștige, să influențeze opinii de consum sau opinii cu privire la cât de interesantă este lumea unui anumit produs.

Din familia conținutului fac parte mai toate astea.

Contra unei sume, ca blogger, poți spăla cadavre. Dar industria de marketing va spune doar că faci publicitate. Cuvintele sunt marfa, iar distribuitorul este notorietatea unui om talentat. Distribuitorul obține credit din partea cititorilor prin talentul său, iar vândutul cuvintelor în efortul de a obține un obiectiv de comunicare poate fi și el structurat pe praguri de indecență.

Sumele pot fi o schemă graduală a indecenței. Lipsa de caracter, de asemenea, poate fi o alta. Și-n media, în publishing digital, a ajuns o disciplină bine reglementată: ziar cu trafic mare, scriem la cerere orice.

I se spune publicitate sau, impropriu, monetizare conținut.

Monetizare conținut

Se scrie de când lumea și se produce content de mai bine de un secol. Mediul digital, marea bornă a independenței publishingului, pare să fie una ciudată. Se confundă vândutul de cuvinte cu monetizarea conținutului.

Cel mai mare business din internet are un nume predestinat: AdWords. Este ruta pe care umanitatea a găsit potrivit să folosească mediul digital: vânzând apariții, iar vândutul de cuvinte și litere vine ca o completare.

Wikipedia te-a ajutat cu cuvintele explicative publicate pe site de sute de ori. Procesul prin care ei obțin bani din chestia asta se numește monetizare. Spațiile de publicitate de pe un blog sau site, bine delimitate, și ele, fac parte din efortul de monetizare conținut. Advertorialul nu face parte din spectrul monetizării conținutului. Odată cu el, și multitudinea de abordări de publishing pus în slujba paralelor. Acestea nu sunt monetizări ale conținutului, ci sunt uz și comercializare cuvinte.

Că brandurile oferă produse și servicii…

Mă tot gândeam la o bere, într-o discuție cu prietena mea, dacă n-ar trebui, totuși, ca, odată cu produsul la care muncești din greu și pe care îl aduc lumii, să aduci și-un soi de noi cuvinte și expresii, pentru a nu mai face uz de cuvinte ce aparțin umanității, sensibilității umane. Care va să zică, să nu mai poată fi sensibilizat poporul prin uzul moștenirii culturale pe care umanitatea – da, că, în esență, un erou din povești nu vinde niciodată produse sau povestea unui erou va fi mai mereu atașată unor valori superioare, ce nu le poți atașa sau asocia cu vreo bere – le-a dobândit prin munca atâtor artiști.

Dar premiile în publicitate, atât la nivel național cât și internațional, se dau fix pe acest rahat. A vinde creație. Ăsta este considerat profesionalism. A transforma creația umană într-o slugă a unei poziționări în piața de bunuri, produse sau mărfuri.

Creația umană, fie că-i o poveste, fie că-i o ultimă tehnologie, este un bun extraordinar ce trebuie monetizat și stimulat. Nu vândut. E o mică și mare diferență.

Pentru că, în esență, creația, această spectaculoasă capacitate umană, are de suferit în acest proces și în această recalibrare întru acordarea ei în economia de piață, în raportarea ei la principiile economiei de piață. Adică în business.

Par example, creativitatea umană poate consturi un motor de căutare de zeci de ori mai smart sau mai bun decât Google, însa raportarea la principiile de piață, așa imatură cum este economia digitală, face ca totul din creație să fie obturat. Sunt scriitori sau bloggeri ce, poate, pot scrie povești ce-ar putea fi chiar transformate în spectacole.

Și nu o voi crede pe aia cum că economia de piață reglează. Poate dereglează.

Alchimia conținutului în business online / digital

marketing-digital-alchimie-business

Sunt 2-3 concluzii pe care eu le-aș formula acum, odată cu noul proiect RoWords. Mai exact, deja se închide un cerc de studii derulate care, dacă sunt puse cap la cap, pot scoate în evidență niște elemente esențiale de comunicare de business în digital.

Prima chestie ce mi-a venit în vedere este cea legată de faptul că userii din România preferă o informație obiectivă (un content / conținut), conformă cu realitatea, demnă de încredere și care să nu conțină erori sau greșeli. Astea sunt rezultatele studiului dot ro content quality. În același timp, site-urile companiilor sunt văzute de aceeași utilizatori ca fiind, în principal, neupdatate, incomplete și care nu satisfac necesitățile de informare.

Rezultatele analizei conținutului de prezentare al companiilor din România, prin intermediul studiului RoWords, vorbește despre faptul că firmele românești prezente pe internet vorbesc despre ele într-un mod nu prea demn de încredere. Adică, altfel spus, cum în majoritatea prezentărilor de firme din România se fac mențiuni cu privire la companie, profesionalism, echipă dinamică și-n paralel o repetitivitate constantă a unor termeni precum oferă și oferim, cumva se poate concluziona că există o neîncredere oarecum naturală a utilizatorilor în „companii”, „echipe profesioniste de tineri” sau o neîncredere cu privire la companiile ce oferă sau care se prezintă agresiv cu termeni precum oferim/oferă/etc.

Și, mai departe, să continui să folosesc din datele studiilor, voi face referire la trendurile din marketing digital. Acest studiu raportează ca principalul obiectiv al marketerilor și-al business ownerilor din România în mediul digital este cel corelat cu strictețe de generarea de vânzări.

Ce concluzii zic că se pot trage:

  1. Există o marketizare agresivă a comunicării (și implicit a prezentării) companiilor din România, prin prisma adoptării unor obiective de comunicare sau marketing nepotrivite. Mediul digital nu este văzut ca un mediu de suport pentru vânzări, ci ca un simplu canal de vânzări. Nu este văzut ca un mediu de publishing și prezentare, ci ca un simplu shop deschis în care userii intrați trebuie să cumpere ceea ce se oferă;
  2. Mediul de comunicare digitală este extrem de internaționalizat. Asta conduce la adoptarea foarte rapidă a unor practici și stilistici de comunicare de către marketerii sau business ownerii din România. Însă, în paralel, audiența, userul de internet din România, rămâne rece la noile abordări internaționalizate (vezi studiul dot ro content quality).
  3. Marketingul și PR-ul Facebook și Google reușesc să convingă foarte mulți marketeri și owneri de business în direcția susținerii de prezențe pe aceste platforme, dar și în direcția spendului de publicitate făcut pe acest platforme de publishing. Iar această abordare este făcută printr-o orientare foarte agresivă către rezultat, atât din cauza felului în care se prezintă platformele respective, cât și prin lipsa de răbdare a markterilor sau a business ownerilor.

 

 

RoWords – un instrument ce scanează mediul de business din România prezent pe internet

Scanează peste 200 de prezentări de companie pe minut, și-ți poate spune în sub o secundă dacă viziunea unui business este unică sau dacă ea este un stereotip de comunicare, un șablon tipic tehnicilor de PR, copywriting, publicitate sau marketing. Îți spune câte companii din România susțin că sunt profesioniste și câte afirmă că au o echipă de oameni tineri.

RoWords

Monitorizează, cu aproximație, mai toate prezentările companiilor din România prezente pe internet. Iar ulterior permite analize avansate de content / conținut cu privire la cuvinte utilizate, expresii precum și multe altele.

Afaceri cu alte cuvinte (proiectul Mediawrite)

Este conceptul ce stă la baza proiectului RoWords. Afaceri cu alte cuvinte reprezintă un apel către unicitate, un apel către abordări diferite ale antreprenorilor români și un refuz cu privire la șabloanele de comunicare și filozofie de business ce vin dinspre agențiile de comunicare.

Câteva informații relevante (la data de 11 iunie, 2015):

  • 5.5 mil. pagini scanate (la data de 11 iunie, 2015):
  • Peste 200.000 de pagini de prezentare companii scanate si indexate
  • Peste 30.000 de cuvinte si termeni
  • Peste 60.000 de expresii de prezentare companie identificate
  • Peste 10.000 de branduri de companii si organizatii

Prezentare proiect aici (click). Poți urmări noutăți via e-mail aici (click).